GREC GREÁK (< fr. lat.) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Denumire generala data unor triburi indoeuropene care sau stabilit in milen. 2 i. Hr. in S Pen. Balcanice in insulele din M. Egee shi pe coasta apuseana a Asiei Mici. Au creat in sec. 82 i. Hr. una dintre cele mai stralucite civilizatzii ale Antichitatzii. ♦ Persoana apartzinand acestor triburi. 2. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe teritoriul Greciei. De religiei ortodoxa. Mai traiesc in Cipru Turcia Germania Albania Australia S.U.A. sh.a. ♦ Persoana apartzinand acestui popor sau care este originara din Grecia. 3. Adj. Care apartzine Greciei sau populatziei ei privitor la Grecia sau la populatzia ei. V. elen. ◊ Arta g. = arta dezvoltata in Grecia continentala shi insulara shi pe coastele Asiei Mici (v. Grecia antica). Sa format pe baza artei egeene shi a asimilarii unor elemente din arta Orientului shi a Egiptului dar adaptate spiritului grec inclinat spre masura ordine shi echilibru. In perioada arhaica (sec. 76 i. Hr.) se dezvolta orashele in jurul unor acropole se construiesc temple din piatra shi marmura se definitiveaza cele doua ordine principale ale arhitecturii greceshti: doric (templul Herei din Olimpia templul Demetrei din Paestum) shi ionic (templul Atenei din Efes shi cel al Herei din Samos). Tot acum se afirma sculptura: basorelieful pe metope shi frontoane shi sculptura in rondbosse cu doua teme principale nudul atletic barbatesc (kouros) shi statuia feminina (kore). Specifica epocii arhaice este ceramica roshie cu figuri mitologice colorate in negru. Pentru arhitectura clasica din sec. 5 i. Hr. „Secolul de aur” caracteristic este ansamblul de pe Acropola Atenei. Sculptura impresioneaza pri perfectziunea proportziilor ritmul mishcarilor seninatatea shi maretzia figurilor. Policlet Fidias Miron sunt pricipalii reprezentantzi ai acestei perioade. A doua epoca clasica sec. 4 i. Hr. aduce in arhitectura alaturi de temple la care se afirma ordinul corintic shi de case particulare luxoase teatrele monumentale (Epidaur Atena) shi constructziile memoriale (Mausoleul din Halicarnas). In sculptura remarcabila este aparitzia canoanelor portretistice; sculptorii Scopas Lisip Praxitele urmeaza drumuri diferite preferand patetismul mishcarea sau lirismul. In sec. 54 i. Hr. tipul predominant de ceramica este cel negru cu figuri roshii important shi pentru k sugereaza gradul inalt de dezvoltare a picturii greceshti cunoscuta doar din descrieri contemporane. In sec. 3 i. Hr. a.g. cunoashte o noua faza elenismul. ♦ (Substantivat f.) Limba indoeuropeana in evolutzia careia se disting trei perioade: greaca veche (v. elena) greaca medie (sau bizantina) in sec. 715 shi greaca moderna (v. neogreaca) incepand cu sec. 16.