GRAFÍT s. n. Carbon natural aproape pur cristalizat in sistemul hexagonal de culoare cenushieneagra shi cu luciu metalic avand numeroase utilizari in industrie. Din fr. graphite.

grafit sn [At: BACOVIA O. 236 / Pl: ~e ~uri / E: fr graphite] 1 Carbon natural aproape pur cristalizat in sistemul hexagonal de culoare cenushieneagra shi cu luciu metalic avand numeroase folosiri in industrie. 2 (Iuz) Inscriptzie pe un zid. 3 Pictura murala lucrata in clarobscur.

GRAFÍT s. n. Carbon natural aproape pur cristalizat in sistemul hexagonal de culoare cenushieneagra shi cu luciu metalic avand numeroase folosiri in industrie. Din fr. graphite.

GRAFÍT s. n. Carbon natural aproape pur de culoare neagra cu luciu metalic din care se fac electrozi pentru metalurgie shi industria chimica creioane creuzete refractare etc.; plombagina. Creion de grafit.

GRAFÍT s.n. Carbon natural (in stare aproape pura) de culoare cenushieinchisa cu luciu metalic folosit la fabricarea minelor de creion a creuzetelor refractare etc. [Pl. turi te. / < fr. graphite].

GRAFÍT s. n. carbon natural de culoare cenushiuinchis cu luciu metalic folosit la fabricarea minelor de creion a creuzetelor refractare k lubrifiant anticoroziv etc. (< fr. graphite)

GRAFÍT n. Varietate de carbon cristalizat de culoare cenushieneagra cu luciu metalic avand diverse intrebuintzari in industrie. /<fr. graphite

grafit n. 1. mineraiu format din carbon pur din care se fac creioane; 2. vopsea pentru mashina.

1) *grafít n. pl. e shi urĭ (it. graffito). Un fel de pictura murala lucrata in clarobscur saŭ inscriptziune pe un zid.

2) *grafít n. pl. urĭ (fr. graphite m. d. it. grafite f. d. vgr. graphis creĭon grápho scriŭ). Min. Carbura minerala unsuroasa care se intrebuintzeaza la facut creĭoane. (Se numeshte shi plumbágine).

grafít (mineral) s. n.

grafít (mineral.) s. n.

GRAFÍT s. (MIN.) plombagina.

GRAFIT s. (MIN.) plombagina.

GRAFÍT (< fr. {i}; {s} gr. grapho „a scrie”) s. n. (MINER.) Modificatzie polimorfa hexagonala a carbonului cu aspect de mase compacte sau de agregate solzoase matasoase de culoare neagracenushie cu luciu metalic avand mare conductibilitate electrica. Este unsuros la pipait moale; se formeaza prin metamorfozarea shisturilor carbunoase shi bituminoase sau provine din rocile carbonatate printrun proces de reducere la temperatura inalta (grafitizare). Se obtzine industrial prin incalzirea antracitului sau a cocsului pulverulent la temperaturi de 2.7003.300°C. Utilizat in metalurgie la fabricarea minelor pentru creioane a electrozilor etc.