10 definitzii pentru gradinarit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
GRADINARÍT s. n. Ocupatzia profesia gradinarului; gradinarie. V. gradinari.
gradinarit sn [At: S. BODNARESCU ap. TDRG / Pl: ~uri / E: gradinari] 1 Ocupatzia gradinarului (1) Si: gradinarie (1). 2 (Rar) Gradina (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GRADINARÍT s. n. Ocupatzia profesiunea gradinarului; gradinarie. V. gradinari.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adaugata de gall
- actziuni
GRADINARÍT s. n. Faptul de a gradinari; profesiunea gradinarului a cultivarii gradinilor. V. horticultura.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
GRADINARÍT n. Cultivare a terenului gradinii. /v. a gradinari
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
gradinarít n. pl. urĭ. Cultura legumelor.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
gradinarít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
gradinarít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
GRADINARÍT s. v. horticultura.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
GRADINARIT s. gradinarie horticultura. (Se ocupa cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
gradinaritsubstantiv neutru
- 1. Ocupatzia profesia gradinarului. DEX '09 DLRLCsinonime: gradinarie horticultura
etimologie:
- gradinari DEX '98 DEX '09
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.