GRADÍNA gradini s. f. 1. Suprafatza de teren arabil de obicei ingradita care se cultiva legume flori sau pomi fructiferi in vederea obtzinerii unor produse; gradinarie. ◊ Expr. O gradina de om = om placut simpatic. 2. Suprafatza de teren plantata (shi amenajata cu alei banci etc.) care serveshte k loc de agrement sau care are rol decorativ. ◊ Gradina botanica = institutzie (shtiintzifica) dotata cu o suprafatza de teren care sunt cultivate (in scopul prezentarii shi studierii) colectzii de plante. Gradina zoologica = institutzie (shtiintzifica) dotata cu o suprafatza de teren care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale din diverse regiuni ale Pamantului. ♦ Gradina de vara = restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. 3. (In sintagmele) (Ieshit din uz) Gradina de copii = gradinitza (de copii). Gradina sezoniera = gradinitza de copii care functzioneaza in mediul rural in timpul muncilor agricole. Din bg. sb. gradina.

gradina sf [At: BIBLIA (1688) 4/26 / A shi: (Trs) gradina / Pl: ~ni / E: bg градина srb gradina] 1 Suprafatza de teren arabil de obicei ingradita care se cultiva legume flori sau pomi fructiferi in vederea obtzinerii unor produse Si: (rar) gradinarit (2) (reg) gradinit. 2 (Fig; inv; ie) O ~ de om Om placut simpatic. 3 (SHis ~ publica) Suprafatza de teren plantata shi amenajata cu alei banci etc. care serveshte k loc de agrement sau care are rol decorativ. 4 (Is) ~ botanica Institutzie shtiintzifica dotata cu o suprafatza de teren care sunt cultivate colectzii de plante (rare) in scopul prezentarii shi studierii. 5 (Is) ~ zoologica Institutzie shtiintzifica dotata cu o suprafatza de teren care sunt crescute animale vii din diverse regiuni ale pamantului spre a fi expuse publicului sau studiate. 6 (Is) ~ de vara Restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. 7 (Is) ~chimica (sau minerala) Experientza in care cristale de diferite saruri minerale colorate introduse intro solutzie apoasa de silicat de sodiu sau ferocianura de potasiu se cristalizeaza diferit. 8 (Inv; is) ~ de copii Gradinitza (3). 9 (Iuz; is) ~ sezoniera Gradinitza care functziona in mediul rural in timpul muncilor agricole. 10 (Inv; ie) A face ~ A culca la pamant.

GRADÍNA gradini s. f. 1. Suprafatza de teren arabil de obicei ingradita care se cultiva legume flori sau pomi fructiferi in vederea obtzinerii unor produse; gradinarie. ◊ Expr. O gradina de om = om placut simpatic. 2. Suprafatza de teren plantata (shi amenajata cu alei banci etc.) care serveshte k loc de agrement sau care are rol decorativ. ◊ Gradina botanica = institutzie shtiintzifica dotata cu o suprafatza de teren care sunt cultivate (in scopul prezentarii shi studierii) colectzii de plante vii. Gradina zoologica = institutzie shtiintzifica dotata cu o suprafatza de teren care sunt crescute (spre a fi expuse publicului sau studiate) animale vii din diverse regiuni ale pamantului. ♦ Gradina de vara = restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. 3. (In sintagmele) Gradina de copii = gradinitza (de copii). Gradina sezoniera = gradina de copii care functzioneaza in mediul rural in timpul muncilor agricole. Din bg. scr. gradina.

GRADÍNA gradini s. f. 1. Loc (de obicei in preajma casei shi ingradit) in care se cultiva legume flori pomi. Gradina de flori. Gradina de zarzavat. Gradina de pomi. ▭ Din cind in cind ishi arunca ochii printre gard in gradina Irinei. BUJOR S. 80. Uitel verde shi rotund Nucul din gradina! COSHBUC P. I 261. Mindrai lumea cu feciori K gradina cu bujori. JARN*IKBIRSEANU D. 400. ◊ Fig. Vom merge departe Pinan gradinile pacii Pinan gradina dreptatzii. BANUSH B. 94. ◊ Gradina botanica v. botanic. Gradina zoologica = loc unde sint adunate shi ingrijite cu scop shtiintzific shi instructiv animale de diferite specii shi din diferite regiuni. Gradina de vara = restaurant amenajat vara intro gradina. ◊ Expr. Gradina de om (sau de baiat etc.) = om placut la vorba deschis la inima simpatic. Ah ce mucalit e Mishu Io gradina de baiat! VLAHUTZA la TDRG. E mai bine satzi zica: Este gradina de om. SHi De vorba lui nu te saturi. PANN P. V. III 9. ♦ Parc. SHii fi cavalerul nostru pe la gradini pe la teatru pe la baluri. ALECSANDRI T. I 272. La mina stinga asemenea mare gradina tot cu copaci... unde este shi o fintina cu apa minunata. GOLESCU I. 77. ◊ Gradina publica = parc intretzinut de un orash shi pus la dispozitzia publicului. Din fericire la gradina publica reushi sa scape de amindoi. REBREANU R. II 225. Pe malul Brateshului in dosul gradinii publice Gheorghe shi Irina statuse mai toata ziua in iarba privind de sus luciul apei din lac. BUJOR S. 147. 2. (In expr.) Gradina de copii = institutzie didacticaeducativa pentru copii de virsta preshcolara; gradinitza (de copii). Gradina sezoniera = (la tzara) gradina de copii care functzioneaza numai in timpul muncilor agricole. Pl. shi: (rar) gradine (IOSIF V. 79 EMINESCU N. 57).

GRADÍNA ~i f. 1) Teren de obicei ingradit care se cultiva legume flori sau pomi fructiferi. * ~ botanica gradina in care se cultiva plante din diferite regiuni ale globului. ~ zoologica gradina in care se cresc shi se intretzin animale din diferite regiuni ale globului. 2) Suprafatza de teren plantata shi amenajata (cu alei banci etc.) care serveshte k loc de agrement; parc. * ~ de vara restaurant amenajat in timpul verii in aer liber. [G.D. gradinii] /<bulg. sb. gradina

gradina f. 1. ingradire cu flori fructe legume; gradina botanica unde s’au adunat plante exotice shi indigene pentru inlesnirea studiilor; gradina de copii shcoala incepatoare pentru desvoltarea naturala a copilashilor deprizandui de timpuriu cu o activitate spontana (intemeiata de Fröbel); 2. fig. se zice de cel ce poseda toate calitatzile: o gradina de om. [Slav. GRADINA].

gradína f. pl. ĭ (vsl. bg. gradina. V. gard). Loc ingradit in care se cultiva florĭ saŭ legume (p. fructe se zice livada). Gradina botanica zoologica p. studiu plantelor al animalelor. Gradina de copiĭ (dupa germ. kindergarten) shcoala de copiĭ care n’aŭ intrat inca in shcoala primara shi in care nu se invatza cu cartzĭ. (Intemeĭata de Fröbel din care cauza se maĭ numeshte shi shcoala fröbeliana). Gradina publica gradina a comuneĭ orĭ a statuluĭ deschisa tuturor. Fig. Persoana plina de calitatzĭ: acest om e o gradina o gradina de om. Ma duc in gradina ma duc in gradina caseĭ noastre orĭ a alteĭ case orĭ intru in gradina publica care e linga mine. Ma duc la gradina ma duc la gradina publica care in general e departe de mine.

gradínacinematográf s. f. Cinematograf amenajat intro gradina ◊ „[...] de la inceputul acestei luni bucureshtenii pot viziona filme shi in gradinilecinematograf Capitol Gloria [...] De la 1 iunie va intra in circuit shi gradina Eforie [...]” I.B. 11 V 89 p. 5 (termenul este mult mai vechi cel putzin din anii ’40)

gradínamuzéu s. f. Gradina cu functzie de muzeu ◊ „Mai fiecare teatru se putea revendica drept autor (chiar daca in colaborare) al unei asemenea manifestari fie k aceasta avea loc la Monumentul Eroilor Patriei sau la Curtea Veche in gradinamuzeu «Enescu» la Rotonda scriitorilor din Cishmigiu etc.” I.B. 9 VIII 75 p. 5 (din gradina + muzeu)

gradínarestauránt s. f. Restaurant amenajat intro gradina restaurant cu gradina ◊ „In timpul verii e nevoie la Sulina de cel putzin inca o gradinarestaurant.” Sc. 26 VIII 62 p. 2 (din gradina + restaurant)

oráshgradína s. n. Orash plin de verdeatza k o gradina ◊ „In mine creshte tot mai puternic sentimentul de mandrie pentru orashelegradini din patria mea.” Gaz. lit. 23 II 61 p. 8. ◊ „La Nashville mam intalnit deodata cu un orashgradina.” Sec. 20 6/66 p. 187. ◊ „Cald omagiu adus orashuluigradina filmul capata in cele din urma atributele unui poem scris intro frumoasa clipa de inspiratzie.” I.B. 5 III 75 p. 2; v. shi Sc. 27 V 63 p. 6 Cont 20 VI 69 p. 4 Sc. 13 XII 75 p. 4 (din orash + gradina)

restaurántgradína s. n. Restaurant cu gradina ◊ „La cunoscutul greoiul shi etc. etc. restaurantgradina «Mioritza» cand e sare nui malai [...]” Sc. 11 VIII 67 p. 2 (din restaurant + gradina)

gradína s. f. g.d. art. gradínii; pl. gradíni

gradína s. f. g.d. art. gradínii; pl. gradíni

gradina ni.

GRADÍNA s. 1. (inv. shi reg.) sad (reg.) ograda (prin Olt. shi Ban.) bascea (Transilv.) telechi. (~ de legume.) 2. v. parc. 3. gradina zoologica = parc zoologic (livr.) zoo zooparc.

GRADINA s. 1. (inv. shi reg.) sad (reg.) ograda (prin Olt. shi Ban.) bascea (Transilv.) telechi. (~ de legume.) 2. parc. (~ publica.) 3. gradina zoologica = parc zoologic (livr.) zoo zooparc.

gradína (gradíni) s. f. Suprafatza de teren arabil care se cultiva legume flori sau pomi fructiferi. Mr. megl. gardina. Bg. sb. gradina (Cihac II 115; Meyer 119; DAR) cf. gard shi alb. gradinë. Der. gradinar s. m. (persoana care se ocupa de cultivarea unei gradini) cf. bg. gradinar (Conev 76) sb. gradinarĭ; gradinareasa (var. gradinaritza) s. f. (femeie care se ocupa de cultivarea unei gradini; sotzie de gradinar); gradinaresc adj. (de gradina); gradinari vb. (a cultiva sau a ingriji gradini); gradinarie s. f. (horticultura); gradinarit s. n. (horticultura).

EDEN (sau Gradina Edenului) (in Biblie) Raiul locul unde au trait primii oameni Adam shi Eva pana cand au fost izgonitzi din cauza savarshirii pacatului originar neascultand porunca lui Dumnezeu shi gustand din roadele pomului cunoashterii.

GRADINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI ansamblu de terase suprapuse care erau amenajate gradini cu arbori shi flori situate langa palatul lui Nabucodonosor (din Babilon). Una dintre cele shapte minuni ale Antichitatzii.

ACONITUM L. OMAG DE GRADINA fam. Ranunculaceae. Gen originar din regiunile muntoase ale emisferei nordice cca 35 specii erbacee vivace otravitoare. Flori hermafrodite (sepala superioara sub forma de coif acopera 2 petale nectarifere toate sepalele colorate stamine numeroase) variaza de la alb la roshu unicolore sau bicolore lungpedunculate in raceme sau panicule. Frunze alterne dispuse in verticil mai rar radicale adincdivizate. Fruct 35 folicule.

ALTHAEA L. NALBA DE GRADINA fam. Malvaceae. Gen originar din Asia tropicala cca 26 specii erbacee paroase anuale bienale sau vivace. Flori (caliciul dublu cu sepale concrescute unul intern 612fidat sau foliat shi altul extern 69laciniat numeroase stigmate) albe roshii roz galbene violete panashate simple semi invoalte shi invoalte dispuse terminal pe tulpina in axa frunzelor formind spice lungi pina la 1 m. Frunze lobate sau crestate.

Clematis x jackmanii Th. Moore (C. lanuginosa x viticella) « Curpen de gradina ». Specie care infloreshte varatoamna. Flori (cca 14 cm diametru) lungpedunculate albe roz mov albastre violacee purpurii solitare sau cite cca 5 pe ramuri scurte. Frunze simple sau de 2 ori trifoliate tulpinale. Planta urcatoare cca 45 m inaltzime.

Dianthus barbatus L. « Garofitze de gradina ». Specie originara din sudul Europei specie bienala poate fi shi perena daca iarna o ferim de inghetz. infloreshte vara. Flori mici numeroase (corola cu 5 petale bine intinse shi findintzate pe margini) simple sau duble cu colorit variat purpurii albe roz roshii violete punctate panashate striate cu pete circulare mai deschise la baza in corimbe. Fiecare buchet are la baza in lunile iun. iul. in jurul caliciului bractee verzi lungi liniarlanceolate ascutzite shi recurbate. Tulpina tufoasa ramificata glabra cca 40 cm inaltzime. Frunze mari verzi lanceolate recurbate cele de la baza cu petziol.

GODETIA Spach. GODETZIA AZALEE DE GRADINA fam. Onagraceae. Gen originar din America cca 18 specii erbacee sau frutescente anuale obishnuit erecte. Frunze alterne lanceolatascutzite ovatacuminate liniare. inflorire bogata. Flori (petale intregi la baza deseori cu o pata maroinchis tubul receptaculului infundibuliform 8 stamine ovar cu 4 loji) zigomorfe de culori forme shi marimi diferite dispuse in ciorchini spiciformi erectzi infrunzitzi. Fruct o capsula cu multe semintze.

KOCHIA Roth MATURI DE GRADINA COHIA fam. Chenopodiaceae. Gen originar din Europa Asia Australia Africa de S pina la 85 specii erbacee tufe paroase sau tomentoase tulpina shi ramurile foliote frunze ingustfiliforme de pina la 15 cm lungime alterne matasospubescente verzistralucitor toamna devin roshiiruginii. Flori (perigon globular intins sau urceolat 5 petale indoite in interior 5 stamine exerte 3 stigmate) solitare sau mai multe in axa frunzei nesemnificative.

LATHYRUS L. SINGELE VOINICULUI MAZARICHE DE GRADINA fam. Leguminosae. Gen cu peste 100 de specii originare din America de S shi din emisfera nordica plante erbacee anuale sau vivace unele cu tulpini urcatoare (depashind 25 m) altele pitice (1520 cm inaltzime). Flori (caliciu cu 5 foliole corola cu 5 petale 1 mai mare numita stindard 2 aripioare 2 unite formeaza carena 10 stamine) cu miros placut shi culori variate de la alb curat la roshu inchis de la albastrudeschis la albastruinchis shi portocalii de diferite nuantze inflorirea. este bogata shi de lunga durata. Frunze prevazute cu stipele Cu foliole putzine deseori fara circei. Fruct pastaie dehiscenta turtita neteda.

Solidago canadensis L. « Sinziana de gradina ». Specie care infloreshte vara. Flori galbene (cele radiale ligulate pina la 15 cele centrale tubulare) in capitule mici grupate intro panicula piramidala. Foliolele involucrului liniare ashezate imbricat. Frunze intregi liniarlanceolate rugoase prelungascutzite dentate peri scurtzi shi rigizi. Planta perena erbacee tulpina aspruparoasa erecta pina la 120 m inaltzime. Fructe achene.