10 definiții pentru grădinărit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRĂDINĂRÍT s. n. Ocupația, profesia grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.
grădinărit sn [At: S. BODNĂRESCU, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: grădinări] 1 Ocupația grădinarului (1) Si: grădinărie (1). 2 (Rar) Grădină (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂDINĂRÍT s. n. Ocupația, profesiunea grădinarului; grădinărie. – V. grădinări.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRĂDINĂRÍT s. n. Faptul de a grădinări; profesiunea grădinarului, a cultivării grădinilor. V. horticultură.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂDINĂRÍT n. Cultivare a terenului grădinii. /v. a grădinări
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
grădinărít n., pl. urĭ. Cultura legumelor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grădinărít s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grădinărít s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRĂDINĂRÍT s. v. horticultură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRĂDINĂRIT s. grădinărie, horticultură. (Se ocupă cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
grădinăritsubstantiv neutru
- 1. Ocupația, profesia grădinarului. DEX '09 DLRLCsinonime: grădinărie horticultură
etimologie:
- grădinări DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.