GERMÁN A germani e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La pl.) Denumire data unor popoare indoeuropene care au locuit in Antichitate in centrul vestul shi nordul Europei; (shi la sg.) persoana apartzinand unuia dintre aceste popoare. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia Germaniei sau este originara de acolo. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau germanilor (1 2) privitor la Germania ori la germani; nemtzesc. ♦ (Substantivat f. ) Limba germana. Din lat. Germanus.

german² ~a [At: DA ms / V: (inv) ghe~ / Pl: ~i ~e / E: lat Germanus] 12 smf a (Persoana) care face parte din populatzia de baza a Germaniei 34 smf a (Persoana) originara din Germania Cf neamtz sash shvab. 56 a Care apartzine populatziei de baza a Germaniei sau celei originare din Germania. 78 a Care se refera la populatzia Germaniei sau la populatzia ei de baza. 910 a Specific Germaniei sau populatziei ei. 1112 a Care provine de la Germania sau de la populatzia ei de baza. 13 smp Popoare indoeuropene care au trait in Antichitate in centrul vestul shi nordul Europei. 1415 smf a (Persoana) care apartzine germanilor (13). 16 sf Limba germana² (10).

GERMÁN A germani e s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La pl.) Denumire generala data unor popoare indoeuropene care au locuit in antichitate in centrul vestul shi nordul Europei; (shi la sg.) persoana apartzinand unuia dintre aceste popoare. 2. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Germaniei sau este originara de acolo. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau germanilor (1 2) privitor la Germania sau la germani; nemtzesc. ♦ (Substantivat f.) Limba germana. Din lat. Germanus.

GERMÁN¹ A germani e adj. Care este propriu germanilor a(l) germanilor; originar din Germania. Limba shi literatura germana. Poporul german. ▭ Delegatzia sovietica propune sa se porneasca de la premisa k problema germana este in primul rind o chestiune a poporului german insushi a germanilor inshishi. SCINTEIA 1954 nr. 2886.

GERMÁN A I s. m. (pl.) popoare indoeuropene care au locuit in antichitate in centrul vestul shi estul Europei. II. adj. s. m. f. (locuitor) din Germania. ◊ (s. f.) limba vorbita de germani (II). (< lat. germanus fr. germain)

GERMÁN¹ ~a (~i ~e) Care apartzine Germaniei sau populatziei ei; din Germania; nemtzesc. /<lat. Germanus

german a. relativ la Germanii moderni: imperiul german. ║ m. locuitor din Germania.

*germán a s. (lat. Germanus). Locuitor din Germania saŭ de limba germana. Neamtz. Adj. Germanic nemtzesc.

estgerman ~a [At: LR 1993 nr. 994 8/1 / Pl: ~i ~e / E: est + german] 12 smf a (Persoana) care facea parte din populatzia fostei Republici Democrate a Germaniei Si: redegist. 34 smf a (Om) originar din fosta Republica Democrata a Germaniei Si: redegist. 5 smp Populatzia care locuia in fosta Republica Democrata a Germaniei Si: redegist. 67 a Care apartzinea fostei Republici Democrate a Germaniei sau estgermanilor (5) Si: redegist. 89 Privitor la fosta Republica Democrata a Germaniei sau la estgermani (5) Si: redegist. 1011 a Care este specific fostei Republici Democrate a Germaniei sau estgermanilor (5) Si: redegist. 12 Care provine din fosta Republica Democrata a Germaniei Si: redegist.

GERMÁNA f. mai ales art. Limba germanilor. /<lat. Germanus

germán adj. m. s. m. pl. germáni; adj. f. s. f. germána pl. germáne

germán s. m. adj. m. pl. germáni; f. sg. germána g.d. art. germánei pl. germáne

germána (limba) s. f. g.d. art. germánei

germána (limba) s. f. g.d. art. germánei

GERMÁN s. adj. 1. s. neamtz. 2. adj. germanic nemtzesc (inv.) tudesc. (Populatzie ~.)

GERMAN s. adj. 1. s. neamtz. 2. adj. germanic nemtzesc (inv.) tudesc. (Populatzie ~.)

germán (germána) adj. Neamtz. Lat. germanus (sec. XIX). Der. germanic adj.; germanism s. n.; germanist s. m.; germanistica s. f.; germaniza vb.; germanofil adj.; germanofob adj.; antigerman adj.

GERMÁNA s. f. (cf. lat. Germanus): limba germanica din grupul de apus. I se mai spune shi germana de sus Hochdeutsch. Este limba de stat a Germaniei shi a Austriei shi una din cele patru limbi oficiale ale Elvetziei (alaturi de franceza italiana shi retoromana). Este vorbita shi de grupurile compacte de germani care traiesc in Frantza Italia Luxemburg Polonia Bielorusia Rusia shi S.U.A. precum shi de germanii din tzara noastra: de sashi venitzi din Germania in regiunile BistritzaNasaud Sibiu shi Brashov shi de shvabi venitzi din Austria in Banat. In istoria limbii germane exista trei perioade distincte: a) vechea germana de sus Althochdeutsch intre secolul al VIIIlea shi secolul al XIlea in care au fost scrise cele mai vechi documente de limba germana (glosele) shi cel mai vechi cantec eroic german Cantecul lui Hildebrand (Hildebrandslied); b) germana medie de sus Mittelhochdeutsch intre secolele al XIIl ea shi al XVlea in care a fost scrisa probabil in secolul al XIIIlea epopeea eroica germana Cantecul Nibelungilor Nibelungenlied shi care se diversifica dialectal. In aceasta perioada limba g. a fost puternic influentzata de cultura cavalereasca franceza imprumutand din limba franceza multe cuvinte; c) germana noua de sus Neuehochdeutsch intre secolul al XVIlea shi al XIXlea. In aceasta perioada incepe procesul de unificare a limbii literare g. prin traducerea in limba g. a Bibliei de catre Luther proces ushurat in mare masura de inventarea tiparului de Reforma de aparitzia dictzionarelor shi a gramaticilor de lupta purishtilor din secolul al XVIIlea organizatzi in „academii lingvistice” Sprachgesellschaften impotriva influentzelor straine etc. Procesul de unificare a limbii germane literare sa desavarshit in secolul al XVIIIlea shi inceputul secolului al XIXlea prin influentza marilor poetzi scriitori shi filozofi clasici germani: Lessing Goethe Schiller Kant etc. In secolul al XIXlea paralel cu procesul de unificare a limbii g. scrise incepe shi procesul de unificare a limbii g. vorbite proces lent care na dus inca la shtergerea diferentzelor esentziale dintre cele doua mari grupuri de dialecte: cele germane de jos shi cele germane de mijloc shi de sus. Uneori deosebirile dintre acestea sunt asha de mari incat vorbitorii nu se pot intzelege decat pe baza limbii g. literare. Alaturi de g. de sus in zona de nordvest a Germaniei (Saxonia) sa vorbit shi germana de jos Niederdeutsch sub forma vechii saxone (vechii germane) atestata inca din secolul al IXlea prin poemul Heliand. Aceasta este continuata astazi prin ceea ce lingvishtii denumesc Plattdeutsch. Limba g. este folosita shi k limba internatzionala in diplomatzie. Existentza unor elemente lexicale germane in limba romana shi a unor elemente lexicale romane in limba g. vorbita in Romania ia determinat pe lingvishti sa vorbeasca despre o influentza germana asupra limbii romane shi invers despre o influentza romana asupra limbii germane vorbite de sashii shi shvabii de pe teritoriul patriei noastre din Transilvania shi din Banat (v. influéntza).

GERMÁN A (< lat. Germanicus) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Denumirea generala a unor popoare indoeuropene (gotzii vandalii francii longobarzii burgunzii anglii saxonii etc.) care au locuit in Antichitate in centrul V shi E Europei ori au migrat dinspre E shi NE sub presiunea hunilor shi avarilor. ♦ Persoana apartzinand uneia dintre aceste populatzii. 2. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe teritoriul Germaniei. Mai traiesc in S.U.A. Canada Austria Elvetzia Rusia Kazahstan TZarile Baltice Brazilia shi Romania. De religie protestanta shi catolica. 3. Adj. Care apartzine Germaniei sau populatziei ei privitor la Germania sau la populatzia ei. ◊ Arta g. = arta dezvoltata pe teritoriul Germaniei shi Austriei. Inceputul arhitecturii in piatra este marcat de Capela Palatina din Aachen (sec. 8). Romanicul este ilustrat de catedralele din Speyer Worms Mainz Viena goticul de catedralele din Bamberg Naumburg Köln iar spiritul Renashterii italiene numai in constructzia catorva palate (Heidelberg). Un moment reprezentativ il constituie barocul germanic din sec. 18 reprezentat de palate shi biserici construite de arhitectzii Fischer von Erlach fratzii C.D. shi E.Q. Asam M.D. Pöppelmann etc. Neoclasicismul este reprezentat prin K.F. Schinkel C.G. Langhans Leo von Klenze. Sec. 19 cunoashte shi o revenire la vechile stiluri iar la sfarshitul sau se manifesta tendintzele Jugendstilului. Caracteristic sec. 20 este incercarea artishtilor de la Deutscher Werkbund de a crea o arhitectura functzionala directzie continuata de Bauhaus. Sculptura medievala este obgat reprezentata atat de cea romanica (la catedrala din Hildesheim) cat mai ales de cea gotica (la catedralele din Bamberg Naumburg) in care se cristalizeaza trasaturi specifice continuate de sculptura din epoca Renashterii prin V. Stoss T. Riemenschneider M. Pacher M. Schongauer shi prin familia de bronzieri Vischer. Neoclasicismul teoretizat de Lessing shi Winckelmann a fost reprezentat de A.R. Mengs Chr.D. Rauch shi J.G. Schadow. W. Lehmbruck shi E. Barlach sunt cei mai de seama sculptori din primele decenii ale sec. 20. SHcolile regionale de pictori shi gravori din sec. 15 (Westfalia Franconia sh.a.) culmineaza in sec. 16 cu Dürer Altdorfer Grünewald Cranach cel Batran Holbein cel Tanar. In pictura sec. 19 dupa secole de declin se afirma artishti k A. von Menzel M. Liebermann W. Leibl. Germania a fost patria expresionismului (E. Nolde E.L. Kirchner G. Grosz) dar shi a lui P. Klee unul dintre promotorii artei abstracte. ♦ (Substantivat f.) Limba indoeuropeana din familia limbilor germanice. Are c. 120 mil. vorbitori. Este limba oficiala in Germania Austria Elvetzia. Ortografie in general fonetica grafie latina.

CIMPIA GERMANOPOLONEZA cimpie in N Europei intre riurile Weser shi Bug. Scaldata la N de M. Nordului shi M. Baltica iar la S limitata de inaltzimile prehercinice. Latzime: 200 km in V shi 400500 km in E. Este acoperita cu sedimente fluviomarine shi in parte cu depozite glaciare (argile morenice nisipuri) cuaternare shi fluvioglaciar pronuntzat in E. Alt. medii de 100150 m. Strabatuta de Rin Weser Oder Elba shi Vistula. Zacaminte de petrol gaze naturale carbune brun saruri de potasiu sare gema shi cupru.

CONFEDERATZIA GERMANA uniune de state creata in urma Congresului de la Viena (18141815). Formata din 34 de state printre care Austria (cu rol preponderent) Prusia shi patru orashe libere (Bremen Frankfurt am Main Lübeck Hamburg). Desfiintzata in 1866 in urma infringerii Austriei in Razboiul AustroPrusian.

CRONICA MOLDOGERMANA versiune prelucrata in limba germana a unui prototip comun cronicilor Moldovei din sec. 15. Scrisa la curtea lui SHtefan cel Mare relateaza evenimentele domniei acestuia cuprinse intre 1457 shi 1499. Cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova pastrate pina azi.

SFANTUL IMPERIU ROMAN (SFANTUL IMPERIU ROMANOGERMAN de la sfarshitul sec. 15 SFANTUL IMPERIU ROMAN DE NATZIUNE GERMANA) denumire oficiala incepand din sec. 12 a imperiului intemeiat de Otto I. Cuprindea terit. Germaniei precum shi o parte din Italia Cehia Burgundia TZarile de Jos shi alte terit. care in diferite perioade nu erau subordonate imparatului decat nominal. A existat formal pana in 1806 cand a fost desfiintzat de Napoleon I.