optziuni
  • info

26 de definitzii pentru gealat

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

GEALÁT gealatzi s. m. 1. (Inv.) Calau gade. 2. (De obicei peior. sau fam.) Om voinic zdravan (shi violent). Din tc. cellat.

GEALÁT gealatzi s. m. 1. (Inv.) Calau gade. 2. (De obicei peior. sau fam.) Om voinic zdravan (shi violent). Din tc. cellat.

gealat sm [At: (a. 1776) URICARIUL XIX 392 / V: gelat ~ap ~lap ~lap ~lau / Pl: ~atzi / E: tc ğellad] 1 (Inv) Calau. 2 (Fam; prt) Om voinic shi violent. 3 (Orn; reg) Muscar sur. 4 (Orn; reg; is) ~ roshietic Muscar mic.

GEALÁT gealatzi s. m. (Invechit) Calau gide. Auzind imparatul k nu sa gasit nici de asta data inelul porunci vizirului sa vesteasca gealatul. POPESCU B. I 26. Perira unul dupe altul sub sabia gealatului. ODOBESCU S. I 257. Ipsilant... a scapat de gealat k prin urechile acului. GHICA S. 17. ♦ (Azi fig. cu nuantza peiorativa) Om voinic puternic adesea bataush. Varianta: gelát (ALECSANDRI P. P. 221) s. m.

GEALÁT ~tzi m. 1) inv. Persoana care executa condamnatzii la moarte; calau; gade. 2) Om zdravan (shi violent). /<turc. cellat

GEALAT s.m. v. gelat.

gealat m. 1. calau (Mold. gelat): doi gelatzi veneau curand sabiile fluturand POP.; 2. Buc. soiu de vrabie care se hraneshte cu mushte (Muscicapa) lit. calaul mushtelor. [Turc. DJELLAT].

gealát V. gelat.

gealap sm vz gealat

gealap sm vz gealat[1] modificata

  1. In original tiparit greshit: gealat — LauraGellner

gealau1 sm vz gealat

gealap sm vz gealap[1]

  1. gealap trimite la gealat. — gall

gelat sm vz gealat

GELÁT s. m. v. gealat.

gelat m. Mold. V. gealat.

gelát m. (turc. ğellat d. pers. ğellad; ngr. tzelátis sirb. gelat). Vechĭ. Calaŭ. In Munt. shi gealat.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

gealát (inv. fam.) (gea) s. m. pl. gealátzi

gealát s. m. (sil. gea) pl. gealátzi

gealat

gealat tzi.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

GEALÁT s. v. calau gade.

gealat s. v. CALAU. GIDE.

GELÁT s. v. muscar.

GELAT s. (ORNIT.; Muscicapa striata) muscar.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gealát (gealátzi) s. m. 1. Calau. 2. Pasare muscar. 3. (Arg.) Tip individ. Var. (inv.) gelat. Mr. megl. gilat. Tc. cellad (Meyer 79; SHeineanu II 177) cf. ngr. τζελάτης alb. ğelat bg. dželatin. Sec. XVII.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

gealat gealatzi s. m. 1. (inv.) calau gade 2. (peior.) om voinic shi violent; bataush

gelat gelatzi s. m. barbat dat cu mult gel de par.

Intrare: gealat
  • silabatzie: gea-lat info
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gealat
  • gealatul
  • gealatu‑
plural
  • gealatzi
  • gealatzii
genitiv-dativ singular
  • gealat
  • gealatului
plural
  • gealatzi
  • gealatzilor
vocativ singular
  • gealatule
  • gealate
plural
  • gealatzilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gealap
  • gealapul
  • gealapu‑
plural
  • gealapi
  • gealapii
genitiv-dativ singular
  • gealap
  • gealapului
plural
  • gealapi
  • gealapilor
vocativ singular
  • gealapule
  • gealape
plural
  • gealapilor
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gelat
  • gelatul
  • gelatu‑
plural
  • gelatzi
  • gelatzii
genitiv-dativ singular
  • gelat
  • gelatului
plural
  • gelatzi
  • gelatzilor
vocativ singular
  • gelatule
  • gelate
plural
  • gelatzilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gealap
  • gealapul
  • gealapu‑
plural
  • gealapi
  • gealapii
genitiv-dativ singular
  • gealap
  • gealapului
plural
  • gealapi
  • gealapilor
vocativ singular
  • gealapule
  • gealape
plural
  • gealapilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gealap
  • gealapul
  • gealapu‑
plural
  • gealapi
  • gealapii
genitiv-dativ singular
  • gealap
  • gealapului
plural
  • gealapi
  • gealapilor
vocativ singular
  • gealapule
  • gealape
plural
  • gealapilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gealau
  • gealaul
  • gealau‑
plural
  • gealai
  • gealai
genitiv-dativ singular
  • gealau
  • gealaului
plural
  • gealai
  • gealailor
vocativ singular
  • gealaule
plural
  • gealailor
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

gealat, gealatzisubstantiv masculin

  • 1. invechit Calau, gade. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: calau gade
    • format_quote Auzind imparatul k nu sa gasit nici de asta data inelul porunci vizirului sa vesteasca gealatul. POPESCU B. I 26. DLRLC
    • format_quote Perira unul dupe altul sub sabia gealatului. ODOBESCU S. I 257. DLRLC
    • format_quote Ipsilant... a scapat de gealat k prin urechile acului. GHICA S. 17. DLRLC
  • 2. de obicei peiorativ sau familiar Om voinic zdravan (shi violent). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Muscar. Sinonime
    sinonime: muscar
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.