gatej [At: CREANGA P. 130 / V: (reg) ~a ~eaja sf ~erj^[1] sn / Pl: ~e (reg) ~i sm / E: ns cf vsl гати] 1 sn Creanga sau nuia uscata subtzire cu care se aprinde sau se atzatza focul. 2 sm (Reg; is) ~jii prepeleacului Ramuri scurtate de la prepeleac care servesc de cuier. corectata

GATÉJ gateje s. n. (Mai ales la pl.) Creanga subtzire shi uscata desprinsa de copac. V. vreasc. In vatra ardeau gatejele shi se risipeau in jaratic. SADOVEANU O. III 548. Se jura... K dea pus ea mina macar peun gatej So gaseasca moarta minen zori vecinii. COSHBUC P. I 252. Se pleca la vatra shi mai puse citeva gateje pe foc. VLAHUTZA O. A. 346. Vezi jupineshica cum piriie de frumos gatejele? CREANGA P. 130.

GATÉJ ~e n. mai ales la pl. Ramura sau creanga subtzire shi uscata cu care se face focul; vreasc. /<sl. gati

gatej n. 1. nuia de alun; 2. pl. crengi uscate de aprins focul. [Cf. slav. GATĬ ingradire din gateje].

gatéj shi gitéj n. pl. e (cp. cu vsl. gatĭ gramada rus. gatĭ zagaz; sirb. gat ung. gát). Vreascurĭ crangĭ uscate adunate p. foc.

gateaja sf vz gatej

gateja sf vz gatej

gaterj sn vz gatej

gatéj (reg.) s. n. pl. gatéje

gatéj s. n. pl. gatéje

GATÉJ s. (mai ales la pl.) v. vreasc.

GATEJ s. (mai ales la pl.) surcea surcica uscatura vreasc (inv. shi reg.) tirsh (reg.) rancota rascota (prin Bucov.) clenci (prin Transilv.) habadic pogmete (pl.) (prin Munt.) raburi (pl.) (prin Bucov.) selnitza (prin Transilv.) sfargaci (Ban.) shiba (inv.) shormint. (Face focul cu nishte ~.)

gatéj (gatéje) s. n. Vreasc. Sl. gatĭ „snop” (DAR); cf. gat. Der. gatejel s. n. (vreasc); gatejel s. m. (pasare Sylvia atricapilla).

gatéj gateje s.n. Vreasc; creanga subtzire shi uscata. ♦ (top.) Coasta gatejului deal in Vima Mica (Vishovan 2008). ♦ (onom.) Gatej nume de familie in Maramuresh; Gatejeni porecla pentru locuitorii din Valea Stejarului (BiltziuDancush 2005). Din sl. gatǐ „snop gramada” (DA cf. DER; DEX MDA) + suf. ež (cf. gatlej certej) (Fratzila).

gatéj e s.n. Vreasc; creanga subtzire shi uscata. Din sl. gatǐ „snop” (DA cf. DER).