opțiuni
  • info

13 definiții pentru gâză

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.

GẤZĂ, gâze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. – Probabil formație onomatopeică.

gâză sf [At: EMINESCU, L. P. 125 / V: ghiză / Pl: ~ze / E: pbl fo] (Ent) 1 Nume generic dat insectelor mici zburătoare. 2 (Reg; îe) ~ de viermi Viermănar. 3 (Reg; îc) ~-de-carne Muscă-de-carne. 4 (Reg; îc) ~-de-vite Tăun. 5 (Reg; îc) ~za-calului Musca calului. 6 (Reg; îc) ~za-boului Băligar. 7 (Reg; îc) ~-de-miere, ~ folositoare Albină. corectată

GÂZĂ ~e f. Insectă (zburătoare) de talie mică. /cf. pol. geiz

gâză f. Tr. (Maramureș) muscă. [Onomatopee].

GÎ́ZĂ, gîze, s. f. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. Fînațuri au fost bune, au avut strînsură și albinele; căci aceste gîze, pe cît spune norodul, merg una cu oile. SADOVEANU, Z. C. 325. Mii de felurite gîze speriate se ridicau din păpuriș, plutind ca niște nourași străvezii. BART, E. 167. Gîza își scuturase aripile pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. GÎRLEANU, L. 31.

gî́ză f., pl. e (rudă cu bîzîi. Cp. cu pol. giez, un fel de tăun). Nord. Insect mic, maĭ des musculiță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gấză s. f., g.-d. art. gấzei; pl. gấze

gâză s. f., g.-d. art. gâzei; pl. gâze

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GÂZĂ s. v. insectă.

GÂZĂ s. v. muscă.

GÎZĂ s. (ENTOM.) gînganie, hexapod, insectă, (pop.) goangă, muscă, (reg.) borză, (Transilv.) pepe.

gîză s. v. MUSCĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gîză (gấze), s. f. – 1. Insectă. – 2. Lighioană, vietate. – Var. ghiză. Creație expresivă, bazată pe imitarea zumzăitului, cf. bîză, și sl. g(ŭ)myžĭ „insectă”. După Cihac, II, 120 și Scriban, din pol. giez, care pare mai puțin probabil. Candrea, Elemente, 406, presupune că trebuie să se plece de la un vb. imitativ *gîzîi, format ca bîzîi. – Der. gîzulie, gîjulie, gujulie, gîzoabă, s. f. (insectă). Din rom. provine rut. gadzulja „gîndac” (Candrea, Elemente, 406).

Intrare: gâză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gâză
  • gâza
plural
  • gâze
  • gâzele
genitiv-dativ singular
  • gâze
  • gâzei
plural
  • gâze
  • gâzelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gâză, gâzesubstantiv feminin

  • 1. Nume generic dat insectelor mici zburătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: insectă muscă diminutive: gâzuliță
    • format_quote Fînațuri au fost bune, au avut strînsură și albinele; căci aceste gîze, pe cît spune norodul, merg una cu oile. SADOVEANU, Z. C. 325. DLRLC
    • format_quote Mii de felurite gîze speriate se ridicau din păpuriș, plutind ca niște nourași străvezii. BART, E. 167. DLRLC
    • format_quote Gîza își scuturase aripile pline de colbul de aur al florilor prin care zburase. GÎRLEANU, L. 31. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.