fotografie sf [At: BACOVIA. O. 227 / Pl: ~ii / E: fr photographie] 1 Tehnica fotografierii (1). 2 Imagine pozitiva a unei fiintze a unui obiect a unui peisaj etc. fixata pe hartie fotografica shi obtzinuta prin fotografiere (1). 3 (Is) ~ aeriana Fotografie (2) luata dintrun vehicul aerian (avion dirijabil balon) sau dintrun punct de la inaltzime. 4 (Is) ~ in culori Fotografie (2) pentru care se utilizeaza un material sensibil special (cu mai multe straturi sensibile la culori diferite) care reproduce la developare imagini pozitive colorate identic cu originalul fotografiat. 5 (Is) ~ panoramica Fotografie (2) cuprinzand o mare intindere din turul de orizont care se deschide in jurul unui punct dominant. 6 (Is) ~i stereoscopice Perechi de fotografii obtzinute cu ajutorul unei camere stereoscopice servind la redarea in relief a imaginilor obiectelor fotografiate atunci cand imaginile respective sunt examinate la stereoscop. 7 (Cig; is) ~ de platou Fotografie (2) executata in timpul realizarii unui film pentru asigurarea racordului dintre cadre shi secventze pentru publicitate etc.

FOTOGRAFÍE fotografii s. f. Imagine a unei fiintze a unui obiect a unui peisaj etc. fixata pe hirtie fotografica shi obtzinuta prin fotografiere. Vedetzi aici se afla o fotografie de familie. STANCU U.R.S.S. 24. Pe perete [erau] fotografii in rame. PAS Z. I 68. Din cind in cind scotea o fotografie cu coltzurile indoite dintrun carnet coshcovit shi uzat. C. PETRESCU A. 365. ♦ Tehnica fotografierii.

FOTOGRAFÍE s.f. 1. Arta shi tehnica de a fixa pe o suprafatza sensibila la actziunea luminii cu ajutorul unei lentile convergente o imagine produsa intro camera obscura care apoi se poate reproduce prin copierea clisheului negativ care a fost imprimata; tehnica fotografierii. 2. Imagine a unei privelishti a unei fiintze a unui obiect etc. fixata pe hartie fotografica. [Gen. iei. / < fr. photographie cf. gr. phos lumina graphein a scrie].

FOTOGRAFÍE s. f. 1. arta shi tehnica fotografierii. 2. imagine fixata pe hartie fotografica; foto². ♦ ~ de platou = fotografie in timpul realizarii filmului pentru asigurarea racordului dintre cadre shi secventze pentru publicitate etc. (< fr. photographie)

FOTOGRAFÍE ~i f. 1) Imagine obtzinuta pe o hartie fotosensibila prin reproducerea acesteia de pe o pelicula fotografica. 2) Tehnica shi arta fotografierii. [Art. fotografia; G.D. fotografiei; Sil. fie] /<fr. photographie

fotografie f. 1. arta de a fixa cu ajutorul luminei imaginea unui obiect formata in fundul camerei obscure pe o placa de argint de hartie sau de sticla: fotografia s’a numit mult timp dagherotipie; 2. imagine astfel reprodusa: o frumoasa fotografie.

*fotografíe f. (vgr. phôs photós lumina shi grafie). SHtiintza de a fixa pe o placa impresionabila la lumina imaginile obtzinute pin ajutoru uneĭ camere obscure: a invatza fotografia. Figura facuta in acest mod: a incadra o fotografie. Fotografia descoperita la 1829 de Niepce shi Daguerre (shi numita la inceput daguerrotipie) apoĭ shi de Talbot se bazeaza pe proprietatea care o aŭ nishte anumite sarurĭ maĭ ales bromura de argint de a fi impresionate shi inegrite de lumina solara. O placa de sticla saŭ de gelatina acoperita c’o preparatziune facuta potrivit de sensibila cu bromura de argint shi expusa la lumina intr’o camera obscura primeshte decĭ impresiunea obĭectelor exterioare supt forma uneĭ imaginĭ rasturnate care un tratament chimic convenabil o face sa apara in negru. In aceasta imagine negativa saŭ clisheŭ partzile cele foarte luminate ale obĭectuluĭ se arata foarte negre shi partzile obscure foarte luminate saŭ albe. De aicĭ in ainte ajunge sa aplicĭ pe acest clisheu o hirtie tot facuta sensibila shi sa expuĭ la lumina tot. Atuncĭ lumina care e inegal cernuta duce pe hirtie imaginea exacta (saŭ pozitiva) a obĭectuluĭ. Orĭce aparat fotografic se compune din treĭ partzĭ esentziale: 1. un obĭectiv compus dintr’una saŭ maĭ multe lentile destinate sa asigure rectitudinea shi finetza imaginiĭ (acest obĭectiv are in general un obturator); 2. o camera obscura a careĭ lungime poate varia adeseorĭ pin ajutoru uneĭ foĭ (burduf care seamana a armonica) k sa asigure claritatea imaginiĭ pintr’o punere la punct prealabila; 3. un cadru de purtat placile adeseorĭ acoperit c’o perdea. Obtzinerea uneĭ probe fotografice necesita urmatoarele operatziunĭ principale: ashezarea cind operatoru trebuĭe sa calculeze dupa luminarea obĭectuluĭ timpu care trebuĭe sal lase actziuniĭ luminiĭ; dezvoltarea (desfashurarea k barbarizm developarea) negativuluĭ (la lumina roshie a laboratoruluĭ) pin ajutoru unuĭ lichid revelator apoĭ fixarea pintr’o disolutziune de iposulfit de sodiŭ; in fine tragerea punerea probeĭ pozitive la cadru cu placĭ expunind la lumina hirtia sensibila pusa in apoĭa clisheuluĭ negativ. Aceasta proba pozitiva maĭ trebuĭe virata shi fixata. Fotografia foarte perfectzionata astazĭ a ajuns sa reproduca gratzie procedurilor luĭ Becquerel shi Lippmann chear coloarea obĭectelor.

fotografíedocumént s. f. (foto) Fotografie cu caracter de document ◊ „Fotografiiledocument care le inscrie genericul k shi cele cateva secventze de la inceput shi din final extrase din vechi jurnale cinematografice autentice marturii ale epocii nu modifica nici ele factura acestei pseudocronici istorice.” Sc. 27 VIII 65 p. 1. ◊ „Este vorba de doua fotografiidocument una infatzishand explozia unei bombe atomice (Bikini 1946) alta lagarul de concentrare de la Dachau.” R.lit. 13 V 71 p. 9; v. shi R.l. 13 IV 79 p. 6; v. shi UNICEF //din fotografie + document//

fotografíe (togra) s. f. art. fotografía g.d. art. fotografíei; pl. fotografíi

fotográfie s. f. (sil. gra) → grafie

FOTOGRAFÍE s. (FOTO) (pop.) poza.

FOTOGRAFIE s. (FOTO) (pop.) poza.

fotografíe (fotografíi) s. f. Imagine pozitiva obtzinuta pe hirtie prin fotografiere. Fr. photographie. Der. (din fr.) fotograf s. m.; fotografia vb. (refl. Arg. a se strica) pentru al carui ultim sens cf. Graur BL VI 146; fotografic adj.

FOTOGRAFIE AERIANA imagine a unei portziuni de teren obtzinuta dintro aeronava cu ajutorul camerelor aerofotogrametrice. Fotografiile aeriene pot fi: plane (axa de fotografiere este orientata vertical sau inclinata fatza de verticala cu 3° pentru scopuri topografice shi cu 25° pentru cercetare); de perspectiva (panoramica cand axa de fotografiere este inclinata fatza de verticala la un unghi mai mare 25°); stereoscopica (permite evidentzierea in conditzii mai bune a formelor de relief). Pe baza fotografiilor aeriene se pot face masuratori precise asupra obiectivelor care le reproduc. Sin. fotograma.

FOTO „lumina fosforescentza iradiatzie iluminatzie fotografie”. ◊ gr. phos photos „lumina” > fr. photo germ. id. engl. id. it. foto > rom. foto. □ ~autografie (v. auto v. grafie) s. f. procedeu manual de pregatire a unei forme de tipar plan folosind k original o fotografie shi pentru lucru o cerneala autografica sau tush litografic; ~biologie (v. bio v. logie₁) s. f. disciplina care studiaza efectele luminii asupra biologiei fiintzelor vii; ~blast (v. blast) s. n. lastar dezvoltat subteran care se adapteaza mai tirziu la viatza aeriana din mediul luminos; ~cartograf (v. carto v. graf) s. n. aparat utilizat la realizarea automata a hartzilor pe baza de fotograme; ~chineza (~cineza ~kineza) (v. chineza) s. f. provocare a mishcarii unui organ sau organism vegetal pe calea mishcarii brushte a intensitatzii luminii; ~chinograf (~kinograf) (v. chino₁ v. graf) s. n. instrument care permite analiza shi studierea mishcarilor fizice cu ajutorul filmului; ~chinograma (~kinograma) (v. chino₁ v. grama) s. f. imagine obtzinuta la fotochinograf; ~cleistogamie (v. cleisto v. gamie) s. f. tip de cleistogamie care se datoreaza insuficientzei luminii; ~clinie (v. clinie) s. f. curbare in jos a frunzelor sau a lastarilor sub influentza gradului de luminozitate sau a directziei razelor de lumina; ~coagulograf (v. coagulo v. graf) s. n. aparat pentru masurat coagularea singelui; ~colografie (v. colo₁ v. grafie) s. f. metoda de tiparire la care se utilizeaza un strat de gelatina sensibilizat la actziunea luminii; ~colorimetru (v. colori v. metru₁) s. n. instrument utilizat la masurarea concentratziei unei solutzii colorate cu ajutorul luminii; ~colposcopie (v. colpo v. scopie) s. f. colposcopie cu inregistrarea fotografica a imaginilor; ~crom (v. crom) adj. s. m. (corp) care ishi modifica culoarea sub actziunea luminii; ~cromatic (v. cromatic) adj. a carui cromaticitate este in functzie de luminozitate; ~cromie (v. cromie) s. f. procedeu de reproducere fotografica in culori; ~cromogeni (v. cromo v. gen₁) s. m. pl. grup de bacterii nespecifice shi patogene; caracterizate prin capacitatea de a elabora numai in prezentza luminii un pigment galben; ~cromografie (v. cromo v. grafie) s. f. metoda de fotografiere in culori sau de reproducere fotografica a tablourilor in culori; ~cromotipografie (v. cromo v. tipo v. grafie) s. f. procedeu de reproducere fotomecanica a culorilor pentru ilustrarea publicatziilor; ~cromoxilografie (v. cromo v. xilo v. grafie) s. f. procedeu de reproducere in culori cu clishee gravate in lemn; ~cronograf (v. crono v. graf) s. n. aparat fotografic utilizat la inregistrarea automata a fotografiilor luate in serie; ~dinamic (v. dinamic) adj. (despre substantze) cu efect asupra celulelor vii numai in prezentza luminii; ~dinamie (v. dinamie) s. f. efect stimulator al luminii asupra organismelor vegetale; ~dineza (v. dineza) s. f. declanshare a curentzilor de rotatzie din citoplasma sub influentza luminii; ~dioda (v. di v. oda) s. f. 1. Dioda a carei functzionare depinde de intensitatea fluxului luminos care cade asupra sa. 2. Celula fotoelectrica; ~estezie (v. estezie) s. f. sensibilitate vegetala sau animala sub influentza luminii; ~faza (v. faza) s. f. stadiu in dezvoltarea plantelor caracterizat printro cerintza deosebita pentru temperatura optima shi pentru intensitatea shi durata luminii; ~fil (v. fil₁) adj. (despre vegetale) care creshte shi se dezvolta in locuri insorite; ~fite (v. fit) s. f. pl. plante care cresc in statziunile ecologice insorite; sin. heliofite; ~fob (v. fob) adj. s. m. shi f. (persoana) care prezinta fotofobie; ~fobie (v. fobie) s. f. repulsie patologica fatza de lumina; ~fon (v. fon) s. n. instalatzie care transmite sunetele prin intermediul unei raze de lumina; ~fonie (v. fonie₁) s. f. procedeu de transmitere a sunetelor cu ajutorul fotofonului; ~for (v. for) adj. care poseda sau care poarta o sursa de lumina; ~foreza (v. foreza) s. f. deplasare a particulelor microscopice sub actziunea unui flux puternic de lumina; ~gen (v. gen₁) adj. (despre bacterii) care produce lumina; ~geneza (v. geneza) s. f. fotogenie*; ~genic (v. genic) adj. care impresioneaza bine placa fotografica; ~genie (v. genie₁) s. f. producere de lumina; sin. fotogeneza; ~geologie (v. geo v. logie₁) s. f. metoda de cercetare geologica pe baza fotografica; ~goniometru (v. gonio v. metru₁) s. n. instrument cu care se efectueaza masuratori unghiulare pe fotograme; ~graf (v. graf) s. m. shi f. specialist in fotografie; ~grafie (v. grafie) s. f. procedeu tehnic care permite obtzinerea imaginii pozitive a obiectelor prin actziunea luminii pe o suprafatza sensibila; ~grafotip (v. grafo v. tip) s. n. 1. Fotografie a exemplarului vegetal tipic. 2. Tip de taxon stabilit pe baza unei ilustratzii fotografice; ~grama (v. grama) s. f. 1. Proba fotografica pozitiva. 2. Fiecare imagine a unui film. 3. Fotografie speciala luata din avion utilizata in topografie shi cartografie; ~laparoscopie (v. laparo v. scopie) s. f. tip de laparoscopie cu inregistrare fotografica a imaginilor; ~linotip (v. lino₁ v. tip) s. n. mashina de culegere fotografica; ~litografie (v. lito v. grafie) s. f. procedeu de preparare a formelor de tipar prin fotografierea pe o piatra litografica; ~liza (v. liza) s. f. 1. Descompunere chimica a unei substantze sub actziunea luminii. 2. Orinduire a granulelor de clorofila sub actziunea luminii; ~metalografie (v. metalo v. grafie) s. f. procedeu de imprimare tipografica a hartzilor shi a desenelor constind in transpunerea acestora pe o placa de zinc sensibilizata; ~metrie (v. metrie₁) s. f. disciplina care studiaza metodele de masurare a intensitatzii surselor luminoase; ~metru (v. metru₁) s. n. 1. Instrument pentru determinarea sensibilitatzii retiniene la lumina. 2. Instrument pentru masurarea intensitatzii radiatziilor luminoase; ~microscopie (v. micro v. scopie) s. f. metoda de inregistrare fotografica a preparatelor microscopice; ~morfoza (v. morfoza) s. f. totalitatea modificarilor morfogenetice suferite de fiintzele vii sub actziunea luminii; ~nastie (v. nastie) s. f. mishcare a plantelor k raspuns la un excitant luminos difuz; sin. helionastie; ~oftalmie (v. oftalmie) s. f. inflamatzie simultana a corneei shi a conjunctivei produsa de radiatziile ultraviolete; ~patie (v. patie) s. f. fototaxie (1); ~perspectograf (v. perspecto v. graf) s. n. aparat fotogrammetric de transformare plana a fotogramelor in vederea obtzinerii de hartzi topografice a zonelor terestre plane dar inclinate; ~plagiotrop (v. plagio v. trop) adj. (despre frunze) cu ashezare oblica fatza de sursa de lumina; sin. fotoplagiotropic; ~plagiotropic (v. plagio v. tropic) adj. fotoplagiotrop*; ~sfera (v. sfera) s. f. strat exterior al soarelui sau ai unei stele care radiaza lumina; ~stat (v. stat) s. n. reproducere fotografica a unui document realizata doar printro singura operatzie; ~stereograf (v. stereo v. graf) s. n. aparat fotogrammetric de fotorestitutzie bazat pe principiul vederii stereoscopice fiind inzestrat cu o luneta stereoscopica de vizare; ~stereograma (v. stereo v. grama) s. f. ansamblu de doua fotograme corespondente care contzin acelashi obiect din fotoperspectiva realizata din doua puncte de statzie vecine; ~stereoteca (v. stereo v. teca) s. f. colectzie de fotostereograme spatziale care contzine o regiune terestra data; ~stereotomie (v. stereo v. tomie) s. f. metoda de cercetare in antropologie bazata pe fotografierea in trei dimensiuni; ~stetoscop (v. steto v. scop) s. n. instrument medical bazat pe transformarea sunetelor in impulsuri luminoase shi utilizat pentru analiza zgomotelor cordului fetal; ~taxie (v. taxie) s. f. 1. Mishcari de orientare a organelor vegetale in directzia razelor de lumina; sin. fotopatie. 2. Deplasare a unor organisme vegetale inferioare dupa directzia razelor de lumina intrun mediu inegal iluminat. 3. Reactzie a protoplasmei la lumina; ~teca (v. teca) s. f. colectzie de fotograme sau de fotografii organizata sistematic; ~telefon (v. tele v. fon) s. n. sistem de transmisie a convorbirilor telefonice folosind modularea unui fascicul de lumina sau de raze infraroshii; ~telegraf (v. tele v. graf) s. n. aparat folosit in fototelegrafie; ~telegrafie (v. tele v. grafie) s. f. transmitere la distantza a imaginilor a desenelor a textelor etc. cu ajutorul telegrafiei; ~telegrama (v. tele v. grama) s. f. proba obtzinuta de fototelegraf; ~terapie (v. terapie) s. f. tratament medical care foloseshte radiatzii luminoase; ~termometru (v. termo v. metru₁) s. n. aparat pentru inregistrarea fotografica a temperaturii apelor din mediile inaccesibile; ~termoterapie (v. termo v. terapie) s. f. utilizare terapeutica simultana a radiatziilor luminoase shi a radiatziilor calorice; ~tip (v. tip) s. n. fotografie a exemplarului vegetal tipic; ~tipie (v. tipie) s. f. procedeu de fotocolografie prin care se realizeaza reproduceri in diverse cerneluri; ~topografie (v. topo v. grafie) s. f. aplicatzie a fotogrammetriei la topografie; ~trof (v. trof) adj. (despre organisme) care sintetizeaza substantze organice cu ajutorul energiei obtzinute din lumina solara; sin. fototrofic; ~trofie (v. trofie) s. f. 1. Sintetizare a substantzelor organice cu ajutorul energiei luminoase. 2. Dezvoltare mai viguroasa a unei partzi din organul unei plante datorita unei luminozitatzi mai pronuntzate; ~trop (v. trop) adj. (despre organisme) care se orienteaza in directzia izvorului de lumina; sin. fototropic; ~tropic (v. tropic) adj. fototrop*; ~tropie (v. tropie) s. f. schimbare reversibila a culorii unui compus cristalizat sub actziunea luminii; sin. fototropism; ~xen (v. xen) adj. (despre animale) care manifesta indiferentza fatza de prezentza unei anumite intensitatzi luminoase; ~xilografie (v. xilo v. grafie) s. f. procedeu tipografic de copiere a negativului unei fotografii pe o placa de lemn.^[1]