12 definitzii pentru fortuit

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FORTUÍT A fortuitzi te adj. (Livr.) Venit pe neashteptate; neprevazut inopinat; intamplator. Din fr. fortuit lat. fortuitus.

FORTUÍT A fortuitzi te adj. (Livr.) Venit pe neashteptate; neprevazut inopinat; intamplator. Din fr. fortuit lat. fortuitus.

fortuit ~a a [At: COD. PEN. R. P. R. 516 / Pl: ~itzi ~e / E: fr fortuit lat fortuitus] 1 (Liv) 1 Neprevazut. 2 Intamplator.

FORTUÍT A fortuitzi te adj. Venit pe neashteptate neprevazut inopinat intimplator. Sarcina principala [a scriitorului] nu consista in a incerca shi a savura trasaturi de caracter fortuite shi excentrice. V. ROM. iulie 1953 267.

FORTUÍT A adj. Venit pe neashteptate; neprevazut intamplator inopinat. [Pron. tuit. / cf. fr. fortuit lat. fortuitus].

FORTUÍT A adj. neprevazut intamplator venit pe neashteptate; inopinat. ♦ (jur.) caz ~ = eveniment independent de culpa debitorului care il impiedica sashi execute o obligatzie. (< fr. fortuit lat. fortuitus)

FORTUÍT ~ta (~tzi ~te) livr. Care are loc pe neashteptate; intamplator; inopinat; accidental; incidental. [Sil. tuit] /<fr. fortuit lat. fortuitus

*fortuít a adj. (lat. fortuitus d. fors fortuna soarta noroc). Intimplator accidental. Adv. In mod fortuit.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

fortuít (intamplator) adj. m. pl. fortuítzi; f. fortuíta pl. fortuíte

fortuít adj. m. pl. fortuítzi; f. sg. fortuíta pl. fortuíte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

FORTUÍT adj. v. incidental intamplator neashteptat neprevazut.

fortuit adj. v. INCIDENTAL. INTIMPLATOR. NEASHTEPTAT. NEPREVAZUT.

Intrare: fortuit
fortuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fortuit
  • fortuitul
  • fortuitu‑
  • fortuita
  • fortuita
plural
  • fortuitzi
  • fortuitzii
  • fortuite
  • fortuitele
genitiv-dativ singular
  • fortuit
  • fortuitului
  • fortuite
  • fortuitei
plural
  • fortuitzi
  • fortuitzilor
  • fortuite
  • fortuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

fortuit, fortuitaadjectiv

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.