7 definitzii pentru fonfait
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
FONFAÍT A fonfaitzi te adj. (Despre oameni) Fonf; (despre cuvinte sau sunete) rostite nazal k de un fonf. V. fonfai.
fonfait1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: fonfai] (Pfm) Fonfaire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
fonfait2 ~a [At: DA ms / Pl: ~itzi ~e / E: fonfai] (Pfm) 1 a (D. cuvinte sunete) Pronuntzat nazal. 23 smf a Fonf (12).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
FONFAÍT A fonfaitzi te adj. (Despre oameni) Fonf farnait2; (despre cuvinte sau sunete) rostite nazal k de un fonf. V. fonfai.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de zaraza_joe
- actziuni
FONFAÍT A fonfaitzi te adj. (Despre oameni) Fonf firniit; (despre cuvinte sau sunete) rostit nazal k de un fonf. Raspunsurile dascalului mashinale shi fonfaite. REBREANU R. II 289. ◊ (Adverbial) SHiau facut loc mai intro parte raspunzind fonfait unora care i intrebau de pe unde erau. PAS L. I 67.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
FONFAÍT adj. s. v. fonf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
FONFAIT adj. s. firniit fonf fornait (reg.) mohnait. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
fonfait, fonfaitaadjectiv
- 1. Despre oameni: fonf, fornait, farnait, mohnait. DEX '09 DLRLC
- 1.1. (Despre cuvinte sau sunete) Rostite nazal k de un fonf. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Raspunsurile dascalului mashinale shi fonfaite. REBREANU R. II 289. DLRLC
- SHiau facut loc mai intro parte raspunzind fonfait unora care i intrebau de pe unde erau. PAS L. I 67. DLRLC
-
-
etimologie:
- fonfai DEX '98 DEX '09