7 definiții pentru foculeț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOCULÉȚ, foculețe, s. n. Focușor. – Foc1 + suf. -uleț.

FOCULÉȚ, foculețe, s. n. Focușor. – Foc1 + suf. -uleț.

foculeț sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: foc1 + -uleț] 1-2 (Șhp) Focușor (1-22).

FOCULÉȚ, foculețe, s. n. Focușor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

foculéț s. n., pl. foculéțe

foculéț s. n., pl. foculéțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FOCULÉȚ s. focușor. (Au făcut un ~.)

FOCULEȚ s. focușor. (Au făcut un ~.)

Intrare: foculeț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foculeț
  • foculețul
  • foculețu‑
plural
  • foculețe
  • foculețele
genitiv-dativ singular
  • foculeț
  • foculețului
plural
  • foculețe
  • foculețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

foculeț, foculețesubstantiv neutru

  • 1. Focușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: focușor
etimologie:
  • Foc + sufix -uleț. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.