9 definitzii pentru fluieratura

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

fluieratura sf [At: PANN S. 1 4/8 / P: fluie~ / Pl: ~ri / E: fluier + atura] 1 Sunet care il emite cineva cantand din fluier (1). 2 Sunet care il emite cineva sufland printre buze sau printre degetele bagate in gura Si: fluier (5). 3 (Lpl) Fluieraturi (2) ale publicului in semn de aprobare sau dezaprobare la spectacole competitzii sportive etc. 4 SHuieratura. 5 Suflare puternica (shi zgomotoasa) a vantului.

FLUIERATÚRA fluieraturi s. f. 1. Sunet scos din fluier sau fluierind din gura. ◊ (Despre cintecul unor pasari) Sauzeau pe imash fluieraturile marunte ale bobocilor. CAMILAR TEM. 73. 2. SHuieratura shuierat. Departe se auzea fluieratura unei locomotive. PAS Z. I 127. ♦ Suflare puternica a vintului. Fluieratura viforului descarcarile shi scapararea trasnetelor se apropiau de ei. DUMITRIU P. F. 15.

fluĭeratúra f. pl. ĭ. Vest. SHuĭeratura.

shuieratura sf [At: BIBLIA (1688) 1762/50 / Pl: ~ri / E: shuiera + atura] 17 SHuierat1 (17). 8 Sunet strident ascutzit shi prelung produs prin suflarea cu putere a aerului printre buzele intredeschise printre dintzi printre degetele bagate in gura sau cu ajutorul unui instrument special Si: shuier (1) shuierat1 (8) (rar) shuierare (8) (ivr) shuieret. 9 Sunet (ascutzit) scos de unele animale pasari sau insecte Si: shuier (2) shuierat1 (9) (rar) shuierare (9). 10 Zgomot caracteristic ascutzit shi puternic carel face vantul furtuna vijelia etc. Si: shuier (3) shuierat1 (10) vajait (rar) shuierare (10). 11 Zgomot strident scurt shi intens produs de anumite obiecte corpuri care se deplaseaza se mishca se invartesc ori spinteca aerul cu iutzeala sau care se freaca violent de o suprafatza dura Si: shuier (11) shuierat1 (11) (rar) shuierare (11).

shuĭeratúra f. pl. ĭ. Est. Rezultatu shuĭerariĭ: s’a auzit o shuĭeratura. Modu cum shuĭerĭ: shuĭeratura asta numĭ place. In vest fluĭeratura.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

fluieratúra s. f. g.d. art. fluieratúrii; pl. fluieratúri

fluieratúra s. f. g.d. art. fluieratúrii; pl. fluieratúri

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

FLUIERATÚRA s. 1. fluier fluierat shuier shuierat shuieratura. (Se aude o ~ prelunga.) 2. (rar) signal (pop.) tzignal. (~ unui vardist.)

FLUIERATURA s. 1. fluier fluierat shuier shuierat shuieratura. (Se aude o ~.) 2. (rar) signal (pop.) tzignal. (~ unui vardist.)

Intrare: fluieratura
fluieratura substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fluieratura
  • fluieratura
plural
  • fluieraturi
  • fluieraturile
genitiv-dativ singular
  • fluieraturi
  • fluieraturii
plural
  • fluieraturi
  • fluieraturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

fluieratura, fluieraturisubstantiv feminin

  • 1. Sunet scos din fluier sau fluierand din gura. DLRLC
    • format_quote (Despre cantecul unor pasari) Sauzeau pe imash fluieraturile marunte ale bobocilor. CAMILAR TEM. 73. DLRLC
  • 2. SHuierat, shuieratura. DLRLC
    • format_quote Departe se auzea fluieratura unei locomotive. PAS Z. I 127. DLRLC
    • 2.1. Suflare puternica a vantului. DLRLC
      • format_quote Fluieratura viforului descarcarile shi scapararea trasnetelor se apropiau de ei. DUMITRIU P. F. 15. DLRLC

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.