fluier sn [At: DOSOFTEI V. S. 40 / V: ~a sf fiuera sf (reg) floiera sf / A shi: (reg) fluier / P: fluier / Pl: ~e / E: ns cf alb floere] 1 Instrument muzical popular de suflat alcatuit dintrun tub subtzire de lemn prevazut cu gauri Cf caval drigana durloi fishtigoaie flisc flishca flishcoaie (fliscoaie) fluieritza fluieroi fofeaza piscoaie pitzigoaie shuiera shuierici surla tarta tzatz tzignal tilinca (telishca titilic titilig titilinca titilishca) tzipatoare (tzipa) totalca trishca tulnec tutelca. 2 (Pop; irn; is) Gras ~ Se spune despre un om slab shi bonavicios. 3 Instrument mic mai ales de metal cu care se fluiera (1) Si: fluieratoare (3). 4 (Teh) Dispozitiv cu ajutorul caruia se pot emite diferite sunete facand sa treca prin el un curent de gaze sau de aburi intrebuintzat mai ales pentru semnalizare. 5 Fluieratura (2). 6 SHuieratura. 7 (Spt; pex) Sunetul fluierului (3). 8 (Atm; pop) Gamba. 9 (Atm; pop) Tibia. 10 (Pfm; gmtz; ie) A canta cu ~ele A sta ghemuit cu genunchii la gura.

FLÚIER fluiere s. n. 1. Instrument muzical popular de suflat alcatuit dintrun tub subtzire de lemn prevazut cu gauri. SHi vin pastori cu gluga alba Din fluier povestindushi dorul. GOGA P. 16. Bodringa un moshneag fara capatii... ne cinta din fluier. CREANGA A. 82. Ushurel vint cind batea Fluierul frumos cinta Oile mi leadormea. JARNÍKBIRSEANU D. 510. ◊ Fig. In linishtea mareatza departe fluierele mierlelor cintau de dragoste. SADOVEANU O. I 309. 2. Instrument mic mai ales de metal cu care se fluiera. Paznicii intrebuintzeaza fluiere pentru semnale. 3. (Tehn.) Dispozitiv cu ajutorul caruia se pot emite diferite sunete cind se sufla in el un gaz sau abur shi care se intrebuintzeaza mai ales pentru semnalizare. V. sirena. Fluier cu abur pentru locomotiva. 4. SHuieratura fluieratura. Deodata saude un shuier apoi semnalul de alarma trei fluiere scurte shi trenul se opreshte pe loc. CARAGIALE O. II 163. 5. (Anat.; mai ales determinat prin «al piciorului») Cel mai mare dintre cele doua oase de la piciorul omului sau al animalelor care uneshte genunchiul cu glezna (v. tibia). Varianta: (1 regional) flúiera (BENIUC V. 151 RETEGANUL P. II 35) s. f.

FLÚIER ~e n. 1) Instrument muzical de suflat constand dintrun tub subtzire (de regula de lemn) prevazut cu mai multe orificii. ~ ciobanesc. 2) Instrument mic cu ajutorul caruia se emit fluieraturi de semnalizare. 3) Dispozitiv actionat de aburi sau gaze intrebuintzat pentru semnalizare. ~ul locomotivei. 4) fam. Osul gros shi lung situat intre genunchi shi glezna; tibia. ~ul piciorului. [Sil. fluier] / Cuv. autoht.

fluier n. 1. instrument muzical de suflare format dintr’o tzeava cu gura (v. caval naiu shi tilinca); 2. Anat. tibia. [Probabil onomatopee k shi it. flauto shi fr. flûte].

1) flúĭer shi (Rtz.) flóĭer n. pl. e (d. a fluĭera k shuĭer 1 d. a shuĭera. D. rom. vine ngr. flogéra alb. flĭojére rut. floĭára pol. ceh. fujara ung. furulya [shi de aicĭ] sirb. frula). Flaut simplu cĭobanesc cu 68 gaurĭ (V. bucĭum caval naĭ tilinca tulnic ocarina). Fluĭeratura tzurloĭ (tibie) osu cel maĭ gros dintre genuchĭ shi calciĭ. SHi flúĭera shi flóĭera f. pl. e (Hatzeg).

fluierash [At: DOSOFTEI V. S. 218/2 / P: : fluie~ / Pl: ~e sn ~i sm / E: fluier + ash] 12 sn (SHhp) Fluier (1) (cam) mic. 3 sn Fluier (1) ciobanesc mic. 4 sn Fluier (1) mic shi scurt de metal (de pamant sau de zahar) care poate produce un singur ton Cf tzignal. 5 sn Dans tzaranesc nedefinit mai de aproape. 6 Melodie dupa care se executa dansul fluierash (5). 79 sn (Pop; shhp) Fluier (57) (de mica intensitate). 10 sm Fluierar (1). 11 sm (Orn; reg) Mierla galbena.

fluiera sf vz fluier

FLÚIERA s. f. v. fluier.

flúĭera V. fluĭer 1.

flúier s. n. pl. flúiere

flúier s. n. pl. flúiere

fluier

fluier re.

FLÚIER s. I. v. fluieratura. II. v. tibia.

FLUIER s. I. fluierat fluieratura shuier shuierat shuieratura. (Sa auzit un ~.) II. (ANAT.) tibia (pop.) tzurloi (prin Bucov.) boldan.

fluier instrument popular stravechi shi cu o arie de raspandire foarte larga. Este confectzionat din lemn de diferite esentze dar se cunosc shi fluiere din os sau metal. In practica muzicala f. este strans legat de repertoriul (2) pastoresc. Astazi se cunosc la noi shi formatzii de fluierashi instruite mai ales in zonele cu traditzie pastoreasca. ♦ In functzie de marime shi de felul in care sunt confectzionate precum shi de procedeele de emitere a sunetelor se poate intocmi un tabel destul de bogat al f. existente in practica folclorica din Romania. In prima categorie ar intra f. fara dop adica cele cu tubul deschis la ambele capete. Sunetul se produce la acestea prin despicarea coloanei de aer la locul pe unde se sufla parte care este subtziata executantul tzinand instr. piezish (semitraversier). Cel mai simplu f. din aceasta categorie este tilinca un tub deschis la ambele capete fara nici un fel de gauri pentru degete shi de lungime care variaza intre 60 shi 80 cm. Modificarile de inaltzime (2) a sunetelor se produc pe baza suflului ajutat shi prin inchiderea partziala cu degetul a partzii inferioare a tubului. Din aceeashi categorie mai fac parte f. moldovenesc de marime mica shi mare ambele tipuri avand cate 6 deschizaturi pentru degete; f. dobrogean cu 7 deschizaturi de marime mica shi mijlocie precum shi Cavalul bulgaresc format din trei piese care se imbuca de unde shi dimensiunea mai mare a instr. Are 8 deschizaturi pentru degete. A doua categorie cuprinde f. cu dop categorie in care se pot deslushi cateva tipuri: tilinca cu dop de format maresh Cavalul* cu 5 deschizaturi pentru degete de format mare destinat cantecelor domoale cu linie melodica intinsa curgatoare meditativa; f. propriuzis care poate fi de marime mica mijlocie sau mare shi are 6 deschizaturi pentru degete. Repertoriul sau este foarte bogat shi variat cuprinzand toate genurile (1 3) folclorice; f. gemanat (sau ingemanat) cu tuburile egale este de marime mica shi mijlocie shi are 6 deschizaturi pentru degete aplicate pe tubul prin care se construieshte linia melodica. Celalalt nu are sau nu poate avea deschizatura; f. gemanat cu tuburile egale shi cu 7 deschizaturi la marime mica shi mijlocie; f. gemanat cu tuburi inegale de marime mica shi mijlocie shi are 6 deschizaturi pentru degete aplicate pe tubul melodic cel de ison* sau burdon (I 1) fiind mai scurt; f. cu 7 deschizaturi dintre care 6 sunt deasupra shi una dedesubt instr. Este de dimensiuni mici. Tot aici se poate inscrie shi f. transversale asemanatoare flautului* dintre care unul cu 6 deschizaturi de format mic shi mare shi altul cu 7 deschizaturi numai de format mare.