8 definiții pentru flăcăuan
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FLĂCĂUÁN, flăcăuani, s. m. (Reg.) Flăcăiandru. [Pr.: -că-uan] – Flăcău + suf. -an.
FLĂCĂUÁN, flăcăuani, s. m. (Reg.) Flăcăiandru. [Pr.: -că-uan] – Flăcău + suf. -an.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
flăcăuan sm [At: CREANGĂ, A. 127 / P: ~că-uan / V: ~căoan, (nob) ~căian / Pl: ~i / E: flăcău + -an] 1-3 (Reg; șhp) Flăcăiandru (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FLĂCĂUÁN, flăcăuani, s. m. (Regional) Flăcăiandru. Sevastia, fată mare, era primul copil, după ea venea Negoiță, flăcăuan de vreo șaptesprezece ani. GALACTION, O. I 292. Ia vezi și tu de mămăligă, zise el, dînd ceaunul unuia dintre flăcăuani. HOGAȘ, M. N. 66. Avea, ca argați, doi flăcăuani. ȘEZ. II 45.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FLĂCĂUÁN ~i m. Flăcău mai tânăr (luat în raport cu alți flăcăi). [Sil. flă-că-uan] /flăcău + suf. ~an
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
flăcăŭán m. Flăcăŭ maĭ dezvoltat, maĭ mare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
flăcăuán (reg.) s. m., pl. flăcăuáni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
flăcăuán s. m. (sil. -că-uan), pl. flăcăuáni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
flăcăuan.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
flăcăuan, flăcăuanisubstantiv masculin
- 1. Flăcăiandru. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: flăcăiandru
- Sevastia, fată mare, era primul copil, după ea venea Negoiță, flăcăuan de vreo șaptesprezece ani. GALACTION, O. I 292. DLRLC
- Ia vezi și tu de mămăligă, zise el, dînd ceaunul unuia dintre flăcăuani. HOGAȘ, M. N. 66. DLRLC
- Avea, ca argați, doi flăcăuani. ȘEZ. II 45. DLRLC
-
etimologie:
- Flăcău + sufix -an. DEX '98 DEX '09