12 definiții pentru ferfeniți
din care- explicative (8)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
FERFENIȚÍ, ferfenițesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop. și fam.) A (se) zdrențui, a (se) sfâșia. [Var.: ferfenițá vb. I] – Din ferfeniță.
FERFENIȚÍ, ferfenițesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop. și fam.) A (se) zdrențui, a (se) sfâșia. [Var.: ferfenițá vb. I] – Din ferfeniță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ferfeniți vtr [At: SBIERA, P. 143 / V: ~ța / Pzi: ~țesc / E: ferfeniță] 1-2 (Pfm; d. articole vestimentare, materiale texile etc.) A (se) zdrențui.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
FERFENIȚÍ, ferfenițesc, vb. IV. Refl. A se sfîșia, a se zdrențui, a se face bucăți-bucăți. Le-a citit și răscitit pînă li s-au ferfenițit foile. REBREANU, I. 53. I s-au ferfenițit hainele. SBIERA, P. 143. – Variantă: ferfenițá, ferfenițez (ARDELEANU, D. 205), vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A FERFENIȚÍ ~ésc tranz. A face să se ferfenițească. /Din ferfeniță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE FERFENIȚÍ pers. 3 se ~ésc intranz. (despre haine, cărți etc.) A se face ferfeniță; a se rupe în bucăți (prin întrebuințare îndelungată); a se zdrențui. /Din ferfeniță
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERFENIȚÁ vb. I v. ferfeniți.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERFENIȚÁ vb. I v. ferfeniți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
FERFENIȚÁ vb. I v. ferfeniți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ferfenița v vz ferfeniți
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ferfenițésc v. tr. Fam. Fac ferfeniță, rup, sfîșiĭ. – Și -lițésc și -rițésc. Și -țéz.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ferfenițí (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferfenițésc, imperf. 3 sg. ferfenițeá; conj. prez. 3 să ferfenițeáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ferfenițí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferfenițésc, imperf. 3 sg. ferfenițeá; conj. prez. 3 sg. și pl. ferfenițeáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
FERFENIȚÍ vb. v. zdrențui.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
FERFENIȚI vb. a (se) hărtăni, a (se) rupe, a (se) sfîșia, a (se) zdrențui, (fam.) a (se) vărzui.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
ferfeniți, ferfenițescverb
-
- Le-a citit și răscitit pînă li s-au ferfenițit foile. REBREANU, I. 53. DLRLC
- I s-au ferfenițit hainele. SBIERA, P. 143. DLRLC
-
etimologie:
- ferfeniță DEX '98 DEX '09