9 definitzii pentru fatat (s.n.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FATÁT s. n. Fatare. V. fata.

fatat1 sn [At: CANTEMIR 1. I I 168 / Pl: ~uri / E: fata] 12 Fatare (12).

FATÁT s. n. Actziunea de a fata; fatare. V. fata.

FATÁT1 s. n. Actziunea de a fata. La vita batrina e mai greu fatatul. CARAGIALE O. VII 326.

FATÁT1 n. 1) v. A FATA 2) Vreme cand unele animale fata. Pe la ~ul oilor. /v. a fata

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

FATAT s. fatare nashtere. (~ unui vitzel.)

Intrare: fatat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fatat
  • fatatul
  • fatatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fatat
  • fatatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

fatatsubstantiv neutru

  • 1. Actziunea de a fata. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La vita batrina e mai greu fatatul. CARAGIALE O. VII 326. DLRLC
  • 2. Vreme cand unele animale fata. NODEX
    • format_quote Pe la fatatul oilor. NODEX
etimologie:
  • vezi fata DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.