FALS A (I) falshi se adj. (II) falsuri s. n. I. Adj. 1. Care este contrar adevarului; mincinos neintemeiat; care are numai aparentza adevarului autenticitatzii; imitat artificial. ◊ (Anat.) Coasta falsa = fiecare dintre cartilajele situate dedesubtul sternului prin intermediul caruia se articuleaza coastele pe stern. Usha (sau fereastra) falsa = usha (sau fereastra) aparenta care nu poate fi folosita facuta numai pentru simetria cu ansamblul. 2. (Despre oameni shi manifestarile lor) Prefacut fatzarnic ipocrit. 3. (Muz.; despre sunete voce etc.) Incorect k intonatzie; distonant. ◊ (Adverbial) Canta fals. II. S. n. (Jur.) Infractziune savarshita prin alterarea adevarului intrun act scris prin adaosuri sau shtersaturi facute cu reacredintza prin imitarea semnaturii denaturarea contzinutului substituire de persoane etc. ◊ Expr. A se inscrie in fals = a ataca un act in fatza justitziei k neautentic contrafacut: a contesta formal valabilitatea unei declaratzii. [Var.: (I) falsh a adj.] Din lat. falsus it. falso.

fals ~a [At: MAIORESCU CR. I 279 / V: (inv) falsh falsha (S shi: falshe) / Pl: ~lshi ~e a ~uri sn / E: it falso lat falsus] 1 a Care este contrar adevarului realitatzii Si: neadevarat. 2 a Care este contrar exactitatzii Si: eronat greshit incorect inexact. 3 a (D. judecatzi argumentatzii etc.) Neintemeiat. 4 a (D. afirmatzii marturii etc.) Care denatureaza adevarul pentru a inshela Si: mincinos (pop) stramb. 5 a Care nu este autentic Si: contrafacut falsificat² (1). 6 a Care nu este natural Si: artificial (3). 7 a A carui aparentza este inshelatoare. 8 a Care nu este justificat in anumite conditzii. 9 a Care prezinta o anumita asemanare cu obiectul desemnat fara a avea caracteristicile esentziale ale acestuia. 1011 a (Is) Usha (sau fereastra) ~a Usha (sau fereastra) aparenta care nu poate fi folosita fiind conceputa doar pentru simetrie. 12 a (Atm; is) Coaste ~e Primele trei coaste din cele cinci care nu sunt articulate direct de stern. 13 a (Med; is) Membrane ~e Membrane care se formeaza in gat la difterie. 14 a (D. oameni shi manifestarile lor) Ipocrit. 15 a (D. sunete voce etc.) Care nu este conform exigentzelor armoniei muzicale Si: distonant. 16 a (Inv; is) Vers ~ Vers care nu respecta masura sau ritmul. 17 a Care deviaza de la directzia sau destinatzia normala dorita. 18 sn (Jur) Infractziune savarshita prin alterarea adevarului intrun act scris prin adaosuri sau shtersaturi prin imitarea semnaturii denaturarea contzinutului substituire de persoane etc. 19 sn Document falsificat. 20 sn (Jur; ie) A se inscrie in ~ A ataca un act in fatza justitziei k neautentic. 21 sn (Iae) A contesta formal valabilitatea unei declaratzii. 22 sn Obiect de arta contrafacut Si: copie¹ (2) imitatzie. 23 av In mod greshit. 24 av Nefiresc. 25 av In mod ipocrit. 26 av (Muz) In mod distonant.

FALS A (I) falshi se adj. (II) falsuri s. n. I. Adj. 1. Care este contrar adevarului: mincinos neintemeiat; care are numai aparentza adevarului autenticitatzii; imitat artificial. ◊ (Anat.) Coasta falsa = fiecare dintre cartilajele situate dedesubtul sternului care realizeaza articularea pe stern a trei perechi de coaste. Usha (sau fereastra) falsa = usha (sau fereastra) aparenta care nu poate fi folosita facuta numai pentru simetria cu ansamblul. 2. (Despre oameni shi manifestarile lor) Prefacut fatzarnic ipocrit. 3. (Muz.; despre sunete voce etc.) Care suna contrar legilor armoniei; distonant. ◊ (Adverbial) Canta fals. II. S. n. (Jur.) Infractziune savarshita prin alterarea adevarului intrun act scris prin adaosuri sau shtersaturi facute cu reacredintza prin imitarea semnaturii denaturarea contzinutului substituire de persoane etc. ◊ Expr. A se inscrie in fals = a ataca un act in fatza justitziei k neautentic contrafacut; a contesta formal valabilitatea unei declaratzii. [Var.: (I) falsh a adj.] Din lat. falsus it. falso.

FALS¹ falsuri s. n. (Jur.) Alterare a adevarului intrun act scris prin adaosuri sau shtersaturi facute cu reacredintza prin imitarea semnaturii substituire de persoane etc. Nui vinovat k na facut nici un fals in acte publice. SADOVEANU P. M. 54. ◊ Expr. A se inscrie in fals = a ataca un act in fatza justitziei k neautentic contrafacut; a contesta formal valabilitatea unei declaratzii.

FALS s.n. Neadevar contrafacere. ♦ Schimbare a adevarului intrun act scris prin adaosuri sau shtersaturi prin imitarea semnaturii; substituire de persoane etc. [< lat. falsum cf. it. falso germ. Falsch].

FALS A I. adj. 1. care este contrar adevarului mincinos neintemeiat. ◊ care are numai aparentza adevarului; contrafacut imitat; artificial. 2. (despre oameni) prefacut ipocrit. 3. (muz.) care suna contrar legilor armoniei. II. s. n. 1. neadevar contrafacere. 2. schimbare a adevarului intrun act prin imitarea semnaturii; substituire de persoane etc. (< lat. falsus it. falso)

FALS² ~uri n. 1) Lucru contrafacut. 2) Act care denatureaza adevarul contzinand adaosuri shtersaturi sau imitarea semnaturii in scopuri frauduloase. /<lat. falsus it. falso

fals a. 1. contrar adevarului: shtire falsa; 2. neintemeiat: judecata falsa; 3. discordant: nota falsa; 4. mincinos: martur fals; 5. imitat: diamant fals; 6. prefacut: om fals. ║ n. 1. ceeacei fals: a discerne falsul de adevar; 2. imitarea unei semnaturi alterarea unui act: a comite un fals. ║ adv. in contra adevarului: a jura fals.

fals² s. n. pl. fálsuri

fals s. n. pl. fálsuri

fals (subst.) pl. falsuri

fals.

FALS adj. s. adv. 1. adj. contrafacut falsificat imitat neautentic plasmuit (inv.) mincinos. (Document ~.) 2. s. v. falsificare. 3. adj. artificial (livr.) postish (reg.) prepus. (Par ~; dintzi ~shi.) 4. adj. falsificat (pop.) rau (inv.) calp. (Bani ~shi.) 5. adj. contrafacut (inv.) stramb. (Aur ~.) 6. adj. v. artificial. 7. adj. v. greshit. 8. adj. eronat greshit inexact neexact nefondat neintemeiat (inv. fig.) ratacit. (O shtire ~.) 9. adj. v. mincinos. 10. adj. v. denaturat. 11. adj. (PSIH.) falsa recunoashtere v. paramnezie. 12. adv. (pop. fig.) stramb. (Jura ~.) 13. adj. (inv.) mincinos. (Un profet ~.) 14. adj. pretins. (Un ~ inspector.) 15. adj. v. ipocrit. 16. adj. v. afectat. 17. adj. afectat artificial bombastic cautat conventzional declamator emfatic facut grandilocvent manierat nefiresc nenatural pompos pretentzios retoric (fig.) pretzios sunator umflat. (Stil limbaj ~.) 18. adj. nearmonios. (Note ~.)

FALS adj. s. adv. 1. adj. contrafacut falsificat neautentic plasmuit (inv.) mincinos. (Document ~.) 2. s. contrafacere falsificare falsificatzie plasmuire. (Acest document este un ~.) 3. adj. artificial (livr.) postish (reg.) prepus. (Par ~; dintzi ~.) 4. adj. falsificat (pop.) rau (inv.) calp. (Bani ~.) 5. adj. contrafacut (inv.) strimb. (Aur ~.) 6. adj. artificial contrafacut imitat. (Pietre ~.) 7. adj. eronat greshit incorect inexact neadevarat (inv. shi reg.) smintit. (Rezultat ~ al unui calcul.) 8. adj. eronat greshit inexact neexact nefondat neintemeiat (inv. fig.) ratacit. (O shtire ~.) 9. adj. inautentic inventat mincinos nascocit neadevarat neautentic neintemeiat nereal plasmuit scornit (inv.) mintzit rasuflat spuriu (pop. fig.) strimb. (Afirmatzii ~; marturie ~.) 10. adj. alterat deformat denaturat mistificat rastalmacit. (Adevar ~.) 11. adj. (PSIH.) falsa recunoashtere = paramnezie. 12. adv. (pop. fig.) strimb. (Jura ~.) 13. adj. (inv.) mincinos. (Un profet ~.) 14. adj. pretins. (Un ~ inspector.) 15. adj. duplicitar fariseic fatzarnic ipocrit mincinos perfid prefacut shiret viclean (livr.) machiavelic (rar) machiavelistic (reg.) proclet (inv.) fatzarit telpiz (fig.) iezuit iezuitic (pop. fig.) pestritz (inv. fig.) calp zugravit. (Atitudine ~.) 16. adj. afectat artificial cautat fortzat nefiresc nenatural nesincer prefacut silit silnic studiat teatral (rar) teatralist. (Gesturi ~.) 17. adj. afectat artificial bombastic cautat conventzional declamator emfatic facut grandilocvent manierat nefiresc nenatural pompos pretentzios retoric (fig.) pretzios sunator umflat. (Stil limbaj ~.) 18. adj. nearmonios. (Note ~.)