fabrica sf [At: (a. 1803) URICARIUL IV 171/ 8 / A shi: (Trs; Buc) fabrik / V: (pop) fab~ (Pl: ~ici ~ce) / Pl: ~ici / E: fr fabrique ger Fabrik rs фабрнка] 1 Intreprindere industriala care printrun sistem de mashini shi instalatzii transforma materia prima in produse finite in serie shi in cantitatzi mari. 2 (Fam; ie) A lua (sau a baga) (pe cineva) in (sau la) ~ A certa. 3 (Fam; iae) A cere socoteala. 4 (Fam; iae) A bate. 5 (Fam; iae) A intra in ~k (cuiva) A fi certat de cineva. 6 (Fam; iae) A i se cere socoteala. 7 (Fam; iae) A fi batut.

FÁBRICA fabrici s. f. Ansamblu de instalatzii industriale grupate in acelashi loc shi avind o organizatzie unitara in care se prelucreaza o materie prima cu ajutorul mashinilor shi pe baza de diviziune a muncii pentru a produce in special marfuri de larg consum in serie shi in cantitatzi mari. Mii de lucratori pornesc spre fabrici shi ateliere. BOGZA A. I. 247. In fabrici focunvie prin cuptoare SHin huiet lung tacerea se preface SHi harnice se mishca fara pace Uneltele de bunuri creatoare NECULUTZA TZ. D. 17. Din coshurile inalte ale fabricilor gilgiie rotocoale negre de fum. VLAHUTZA O. A. II 116. Din Frauenfeld am mers in Islicon unde sint multe fabrici intru care sa lucreaza stambe. GOLESCU I. 164. ◊ (Ironic) Galbeni stupi... trebuia sa duca dascalii poclon catihetului de la fabrica de popi din Folticeni. CREANGA A. 81. ◊ Expr. (Familiar) A lua (pe cineva) in fabrica = a lua la rost a mushtrului. A intra in fabrica cuiva = a fi luat la rost a fi mushtruluit. Pl. shi: (popular) fabrici.

FÁBRICA s.f. Intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse mai ales in bunuri de larg consum in serie shi in cantitatzi mari. [< fr. fabrique rus. fabrika cf. lat. fabrica].

FÁBRICA s. f. intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse (finite) in serie shi in cantitatzi mari. (< fr. fabrique rus. fabrika germ. Fabrik)

FÁBRICA ~ci f. Intreprindere industriala care prelucreaza materia prima transformando in produse finite. ~ de zahar. ◊ A lua (pe cineva) in ~ lua pe cineva la rost. [G.D. fabricii] /<fr. fabrique germ. Fabrik

fabrica f. stabiliment unde se fabrica obiecte pentru comertz: pretz marfa de fabrica.

fábrica f. pl. ĭ (lat. fábrica [fr. forge] d. fáber meseriash ferar din aceĭashĭ rad. cu facio fac. V. faur). Manufactura stabiliment in care se fabrica ceva: fabrica de arme de incaltzaminte. Pretzu fabriciĭ pretzu cu care fabricantu vinde articulele luĭ in comerciŭ. Marca fabriciĭ semnu blazonu pin care se distinge o fabrica de alta.

fábrica (fabri) s. f. g.d. art. fábricii; pl. fábrici

fábrica s. f. (sil. bri) g.d. art. fábricii; pl. fábrici

fabrica pl. fabrici

fabrica ci.

FÁBRICA s. v. uzina.

FABRICA s. uzina (reg.) mashina (germanism in Ban.) verc (inv.) cherhana. (A intrat pe poarta ~.)

fábrica (fabrici) s. f. Intreprindere industriala. Mr. fabrica. Lat. fabrica prin intermediul it. fabbrica (dupa Sanzewitsch 202 din rus. fábrika). Der. (din fr.) fabrica vb.; fabricant s. m.; fabricat s. n. din germ. Fabrikat; fabricatzi(un)e s. f. Forma mr. deriva de asemenea din it. k ngr. φάμπριϰα bg. tc. fabrika.

fabrica DA citind limbile din care au putea veni fabrica adauga la fr. fabrique shi lat. fabrica poate rus. фaбpuкa. Dictzionarele urmatoare (CADE DLRM) facind shi aici un pas inapoi pornesc numai de la franceza dar cel deal doilea adauga shi germ. Fabrik. Dar ce facem cu accentul? In Transilvania Unde exista shi fabrica (exemple la Ursu) se poate vorbi de origine germana dar in restul tzarii nu shi nici de origine franceza decit daca socotim k forma franceza a fost „latinizata”. Lucrul acesta sa petrecut bineintzeles cu unele cuvinte dar e greu de vazut de ce sar fi intimplat cu un termen care de la inceput a patruns in limbajul general. Se pune problema de unde a venit prima data notziunea. Dupa Ursu prima atestare e intro traducere din ruseshte (1785 ramasa insa in manuscris) iar a doua din italieneshte (1795). Trebuie sa observam insa k φάμπριϰα exista in neogreaca. Mi se pare neindoios k in secolul al XVIIIlea cuvintul a fost cunoscut shi la noi pe vremea cind limba straina cea mai raspindita era greaca. Mai curios este k Lexiconul de la Buda (citat dupa Ursu) cunoashte forma favrica shi aceasta mi se pare k nu se poate explica decit prin greceshte daca o asemenea forma exista in greaca; ar fi explicabila k un arhaism cu v pentru b?

a baga in fabrica de pumni expr. a lua la bataie.

a intra in fabrica expr. 1. a fi certat a primi reproshuri a i se cere socoteala. 2. a fi batut.

a lua (pe cineva) in fabrica expr. a face reproshuri (cuiva) a certa (pe cineva) a cere socoteala (cuiva) 2. a bate (pe cineva)

a vari in fabrica (pe cineva) expr. a bate (pe cineva).

ashi baga cuponul in fabrica expr. (glum. d. barbatzi) a avea contact sexual cu o femeie.

fabrica de tuns oua / de impins vagoane shi lustruit tampoane expr. (glum.) loc inexistent; nicaieri.