EXPLOATÁRE (4) exploatari s. f. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. 1. Insushirea fara echivalent a unei partzi din munca producatorilor nemijlocitzi de catre cei ce dispun de mijloace de productzie. 2. Exploatatzie. 3. Totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ♦ Totalitatea operatziilor care constituie procesul tehnologic de extragere a substantzelor minerale utile a rocilor a tzitzeiului sau a gazelor. ◊ Exploatare la zi = metoda de extragere a substantzelor minerale utile in care procesul tehnologic se efectueaza sub cerul liber; cariera. 4. Loc de unde se exploateaza o substantza utila un material folositor. 5. Fig. Faptul de a profita de a trage folos in mod abuziv. V. exploata.

exploatare sf [At: CALENDAR (1856) 60/2 / V: (inv) esp~ (reg) ~lot~ / P: ~ploa~ / E: exploata] 1 Insushire fara echivalent a produselor muncii altora create prin supramunca Si: exploatat¹ (1) (inv) exploatatzie (1). 2 (Adesea construit cu verbul „a da” urmat de prepozitzia „in” „spre”) Valorificare a unui bun in special a unei bogatzii naturale intreprinderi economice sau a unui teren Si: exploatat¹ (2) exploatatzie (2). 3 Mod de valorificare a unui bun Si: exploatat¹ (3) (inv) exploatatzie (3). 4 Obtzinere (in mod abuziv) a unui profit de la o persoana sau dintro anumita situatzie imprejurare etc. (prin mijloace lipsite de scrupule) Si: abuz exploatat¹ (4) (inv) exploatatzie (5). 5 Aservire economica (shi politica) a unui popor sau a unei tzari unor interese straine Si: exploatat¹ (5) exploatatzie (6). 6 Loc de unde se exploateaza o substantza utila un material folositor etc. Si: exploatat¹ (6) exploatatzie (7).

EXPLOATÁRE exploatari s. f. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. 1. (In teoria marxista) Insushirea fara echivalent a unei partzi din munca producatorilor nemijlocitzi de catre cei ce dispun de mijloace de productzie. 2. Exploatatzie. 3. Totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ♦ Totalitatea operatziilor care constituie procesul tehnologic de extragere a substantzelor minerale utile a rocilor a tzitzeiului sau a gazelor. ◊ Exploatare la zi = metoda de extragere a substantzelor minerale utile in care procesul tehnologic se efectueaza sub cerul liber; cariera. ♦ Loc de unde se exploateaza o substantza utila un material folositor. 4. Fig. Faptul de a profita de a trage folos in mod abuziv. V. exploata.

EXPLOATÁRE exploatari s. f. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. 1. Insushirea fara echivalent a unei anumite cantitatzi de munca straina acaparare a rodului muncii producatorilor de bunuri materiale de catre proprietarii particulari ai mijloacelor de productzie. Sclavia este cea dintii forma a exploatarii specifica lumii antice; urmeaza apoi: iobagia in evul mediu munca salariata in epoca moderna. MARXENGELS O. A. II 352. Singura cale in vederea desfiintzarii exploatarii omului muncitor este aceea a luptei de clasa a proletariatului. LENIN O. I 262. [Revolutzia Socialista din Octombrie] ishi pune k scop nu inlocuirea unei forme de exploatare cu alta forma de exploatare a unui grup de exploatatori cu alt grup de exploatatori ci desfiintzarea oricarei exploatari a omului de catre om. STALIN O. X 251. ♦ Aservire economica shi politica a unei tzari de catre un stat imperialist in scopul asigurarii de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din tzara colonizatoare. 2. Punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun (mina pamint padure etc.) (v. valorificare); totalitatea lucrarilor shi instalatziilor care servesc in acest scop. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin exploatarea shi industria lemnului sau transformat pornind de la o stare haotica shi dezorganizata intrun sector puternic cu intreprinderi ce se dezvolta pe baze socialiste. REZ. HOT. I 277. Indata ce a iscalit actele a cerut lui Miron povetze asupra mijloacelor de exploatare cit mai buna a paminturilor. REBREANU R. I 49. 3. Fig. Faptul de a exploata (3) de a profita de a trage folos. Pronuntzat: ploa.

EXPLOATÁRE s.f. 1. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. ♦ Insushirea fara echivalent de catre un proprietar privat al unor mijloace de productzie a plusprodusului sau chiar a unei partzi din munca producatorilor nemijlocitzi de bunuri materiale. 2. Totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ♦ (Concr.) Taiere de paduri. ♦ (Fig.) Faptul de a profita de a trage folos in mod abuziv din ceva. [< exploata].

EXPLOATÁRE s. f. 1. actziunea de a exploata. 2. insushirea fara echivalent de catre un proprietar privat al unor mijloace de productzie a plusprodusului sau chiar a unei partzi din munca producatorilor nemijlocitzi de bunuri materiale. 3. totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural sau a unui sistem tehnic. ◊ taiere de paduri. 4. (fig.) faptul de a profita de a trage folos in mod abuziv. (< exploata)

exploatare f. 1. actziunea de a exploata pamanturi paduri mine; 2. lucrul ce se exploateaza shi locul unde se exploateaza; 3. fig. folos tras din munca altora.

esploatare sf vz exploatare

explotare sf vz exploatare

*exploatatziúne f. (fr. exploitation). Actziunea de a exploata paminturĭ padurĭ mine. Locu unde se exploateaza. Fig. Folos nepermis tras din munca altuĭa. SHi átzie dar maĭ des áre.

exploatáre (ploa) s. f. g.d. art. exploatắrii; (locuri) pl. exploatắri

exploatáre s. f. (sil. ploa) g.d. art. exploatarii

EXPLOATÁRE s. 1. valorificare. (~ unor resurse naturale.) 2. v. extragere. 3. v. exploatatzie. 4. v. oprimare.

EXPLOATARE s. 1. valorificare. (~ unor resurse naturale.) 2. extragere scoatere. (~ a tzitzeiului.) 3. (concr.) exploatatzie. (O ~ de tzitzei moderna.) 4. asuprire impilare napastuire opresiune oprimare persecutare persecutzie prigoana prigonire urgisire (pop.) asupreala silnicie (inv.) avanie obida obidire obijduire strinsoare (fig.) apasare despuiere stoarcere. (~ maselor.)

EXPLOATÁRE (< exploata) s. f. 1. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. 2. (EC.) Cheltuieli de e. = parte a cheltuielilor totale ale unei firme formate din: cheltuielile cu materiile prime materiale shi marfuri cheltuieli cu lucrari shi servicii executate de tertzi cheltuieli de personal. cheltuieli cu impozite taxele shi varsamintele asimilate etc. Venituri din e. = veniturile unei firme provenite din vanzari de produse marfuri servicii prestate lucrari executate shi din alte activitatzi din productzia stocata din productzia de imobilizari din subventzii de e. precum shi din orice alte venituri sau cashtiguri din e. Rezultat din e. = diferentza dintre veniturile din e. shi cheltuielile din e. Poate fi un profit sau o pierdere. Subventzii de e. = subventziile primite pentru acoperirea diferentzelor de pretz shi a pierderilor precum shi alte subventzii (ex. pentru finantzarea activitatzii de cercetare) de care beneficiaza o firma din partea statului a colectivitatzilor publice sau altor firme. 3. Exploatatzie. 4. (TEHN.) Totalitatea lucrarilor de punere in valoare a unui bun natural (e. miniera forestiera etc.) sau a unui sistem tehnic (cale de comunicatzie fabrica etc.). ♦ (Ind. Extr.) Totalitatea operatziilor care constituie procesul tehnologic de extragere a substantzelor minerale utile a rocilor a tzitzeiului sau a gazelor. ◊ E. de zi = metoda de extragere a substantzelor minerale utile cand procesul tehnologic se efectueaza sub cerul liber. 5. Fig. Faptul de a profita de a trage folos in mod abuziv din ceva.