EXPLOATÁRE exploatari s. f. Actziunea de a exploata shi rezultatul ei. 1. Insushirea fara echivalent a unei anumite cantitatzi de munca straina acaparare a rodului muncii producatorilor de bunuri materiale de catre proprietarii particulari ai mijloacelor de productzie. Sclavia este cea dintii forma a exploatarii specifica lumii antice; urmeaza apoi: iobagia in evul mediu munca salariata in epoca moderna. MARXENGELS O. A. II 352. Singura cale in vederea desfiintzarii exploatarii omului muncitor este aceea a luptei de clasa a proletariatului. LENIN O. I 262. [Revolutzia Socialista din Octombrie] ishi pune k scop nu inlocuirea unei forme de exploatare cu alta forma de exploatare a unui grup de exploatatori cu alt grup de exploatatori ci desfiintzarea oricarei exploatari a omului de catre om. STALIN O. X 251. ♦ Aservire economica shi politica a unei tzari de catre un stat imperialist in scopul asigurarii de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din tzara colonizatoare. 2. Punere in valoare a unei intreprinderi sau a unui bun (mina pamint padure etc.) (v. valorificare); totalitatea lucrarilor shi instalatziilor care servesc in acest scop. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin exploatarea shi industria lemnului sau transformat pornind de la o stare haotica shi dezorganizata intrun sector puternic cu intreprinderi ce se dezvolta pe baze socialiste. REZ. HOT. I 277. Indata ce a iscalit actele a cerut lui Miron povetze asupra mijloacelor de exploatare cit mai buna a paminturilor. REBREANU R. I 49. 3. Fig. Faptul de a exploata (3) de a profita de a trage folos. Pronuntzat: ploa.