EXHUMÁRE exhumari s. f. Actziunea de a exhuma shi rezultatul ei; dezgropare. V. exhuma.

exhumare sf [At: SCRIBAN D. 482 / Pl: ~mari / E: exhuma] 1 (Rar) Dezgropare a unui cadavru sau a unor oseminte Si: exhumatzie (1). 2 (Glg) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertura de roci mai noi erodate Si: exhumatzie (2).

EXHUMÁRE exhumari s. f. (Rar) Actziunea de a exhuma shi rezultatul ei; dezgropare. V. exhuma.

EXHUMÁRE exhumari s. f. Actziunea de a exhuma.

EXHUMÁRE s.f. Actziunea de a exhuma shi rezultatul ei; exhumatzie. ♦ (Geol.) Dezvelire a unor forme de relief mai vechi de sub o cuvertura de roci mai noi erodate. [< exhuma].

*exhumatziúne f. (d. exhumez). Actziunea de a exhuma. SHi átzie dar maĭ des áre.

exhumáre s. f. g.d. art. exhumắrii; pl. exhumắri

exhumáre s. f. g.d. art. exhumarii; pl. exhumari

EXHUMÁRE s. v. deshumare.

EXHUMARE s. deshumare dezgropare dezgropat. (~ unui mort.)

Exhumare ≠ astrucare

EXHUMÁRE (dupa fr. exhumation) s. f. 1. Actziunea de a exhuma. 2. (GEOL.) Aparitzia la suprafatza prin eroziune diferentziala a unei forme de relief acoperita de depozite mai putzin rezistente. Fenomenul este frecvent in zonele marginale ale masivelor hercinice.