8 definitzii pentru deshumare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESHUMÁRE deshumari s. f. Actziunea de a deshuma shi rezultatul ei; exhumare. V. deshuma.
DESHUMÁRE deshumari s. f. Actziunea de a deshuma shi rezultatul ei; exhumare. V. deshuma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
deshumare sf [At: DL / Pl: ~mari / E: deshuma] Dezgropare a osemintelor unui mort Si: deshumat1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESHUMÁRE deshumari s. f. Actziunea de a deshuma; dezgropare exhumare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESHUMÁRE s.f. Actziunea de a deshuma; exhumare. [< deshuma].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
deshumáre s. f. g.d. art. deshumắrii; pl. deshumắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
deshumáre s. f. g.d. art. deshumarii; pl. deshumari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DESHUMÁRE s. dezgropare dezgropat exhumare. (~ unui mort.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DESHUMARE s. dezgropare dezgropat exhumare. (~ unui mort.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
deshumare, deshumarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a deshuma shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: dezgropare dezgropat exhumare
etimologie:
- deshuma DEX '09 DEX '98 DN