15 definiții pentru excluziune
din care- explicative (11)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EXCLUZIÚNE, excluziuni, s. f. 1. Excludere, interdicție. 2. (Log.) Relație care există între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. exclusion.
excluziune sf vz excluzie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXCLUZIÚNE, excluziuni, s. f. 1. Excludere, interdicție. 2. (Log.) Relație care există între două propoziții care nu pot fi valabile împreună. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. exclusion.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
EXCLUZIÚNE s.f. 1. (Liv.) Excludere, interdicție. ◊ (Fiz.) Principiul excluziunii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. 2. (Log.) Relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. [Pron. -zi-u-, var. esclusiune, exclusie, exclusiune s.f. / < fr. exclusion].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXCLUZIÚNE s. f. 1. excludere, interdicție. ♦ (fiz.) principiul ĩi = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. 2. (log.) relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. (< fr. exclusion)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*excluziúne f. (lat. exclúsio, -ónis). Acțiunea de a exclude, dare afară.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
escluzie sf vz excluzie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
excluzie sf [At: I. GOLESCU, C. 158r / V: (înv) esc~, escluziune, ~ziune / P: ex-clu~ / Pl: ~ii / E: fr exclusion, lat exclusio, -onis] 1-5 Excludere (1-5). 6 (Rar) Exceptare. 7 (Îlv) A face ~ziune A face excepție Si: a excepta. 8 (Îf excluziune) Interdicție. 9 (Fiz; îf excluziune; îs) Principiul ~ziunii Principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. 10 (Log; îf excluziune) Relație între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. 11 (Med) Intervenție chirurgicală prin care o porțiune dintr-un organ sau organul în întregime, fără a fi extirpat, este scos din circuitul fiziologic.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ESCLUSIÚNE s.f. v. excluziune.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXCLÚSIE s.f. v. excluziune.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EXCLUSIÚNE s.f. v. excluziune.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
excluziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. excluziúnii; pl. excluziúni
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
excluziúne s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. excluziúnii; pl. excluziúni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EXCLUZIÚNE s. v. interdicție, interzicere, prohibire, prohibiție.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
excluziune s. v. INTERDICȚIE. INTERZICERE. PROHIBIRE. PROHIBIȚIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -zi-u-ne
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
excluziune, excluziunisubstantiv feminin
- 1. Excludere, interdicție, interzicere, prohibire, prohibiție. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: excludere interdicție interzicere prohibire prohibiție
- 1.1. Principiul excluziunii = principiu potrivit căruia într-un sistem cuantic nu pot exista doi fermioni care să aibă simultan același ansamblu de numere cuantice. DN
-
- 2. Relație care există între două propoziții care nu pot fi simultan adevărate. DEX '09 DN
etimologie:
- exclusion DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.