EXCÍZIE excizii s. f. Extirpare a unei portziuni de tzesut sau de organ. ♦ Taiere scoatere a unui fragment dintrun material sau dintro piesa. [Acc. shi: excizíe] Din fr. excision.

excizie sf [At: ANTONESCU D. / V: (inv) esci~ ~ziune / P: exci~ / Pl: ~i / E: fr excision] 1 Extirpare (a unei tumori a unei portziuni de tzesut etc.) cu ajutorul unui instrument chirurgical. 2 (Teh) Taiere sau scoatere a unui fragment dintrun material sau dintro piesa.

EXCÍZIE excizii s. f. Extirpare a unei portziuni de tzesut sau de organ. ♦ Taiere scoatere a unui fragment dintrun material sau dintro piesa. Din fr. excision.

EXCÍZIE s.f. (Med.) Inlaturare (a unei portziuni de tzesut sau organ) prin taiere. ♦ (Tehn.) Taiere scoatere a unui fragment dintrun material sau dintro piesa. [Gen. iei var. exciziune s.f. / cf. fr. excision lat. excisio].

EXCÍZIE s. f. 1. extirpare a unei portziuni de tzesut sau organ. 2. (tehn.) taiere scoatere a unui fragment dintrun material sau dintro piesa. (< fr. excision lat. excisio)

EXCÍZIE ~i f. Operatzie de sectzionare shi de inlaturare din organism a unui tzesut sau a unui organ bolnav. /<fr. excision

escizie sf vz excizie

exciziune sf vz excizie

EXCIZIÚNE s.f. v. excizie.

excízie (zie) s. f. art. excízia (zia) g.d. art. excíziei; pl. excízii art. excíziile (zii)

excízie s. f. (sil. zie) art. excízia (sil. zia) g.d. art. excíziei; pl. excízii art. excíziile (sil. zii)

EXCÍZIE s. v. extirpare.

EXCIZIE s. (MED.) extirpare. (~ unei tumori.)