eterogenitate sf [At: NEGULICI / V: ~nei~ / Pl: ~tăți / E: fr hétérogéneité, lat heterogeneitas] 1 Diversitate. 2 Dispersare. 3 Sistem fizico-chimic constituit din părți cu proprietăți structurale (sau funcționale) diferite. 4 (Înv; îf eterogeneitate) Eterogenie (1).

ETEROGENITÁTE s.f. Însușirea de a fi eterogen. [Var. heterogenitate, eterogeneitate s.f. / cf. fr. hétérogénéité].

ETEROGENITÁTE s. f. însușirea de a fi eterogen. (< fr. hétérogénéité)

*eterogenitáte f. (d. eterogen). Caracteru de a fi omogen. – Uniĭ zic eterogeneitate, ca fr. hétérogénéité, și it. eterogeneitá. Cp. cu omogenitate.

eterogeneitate sf vz eterogenitate

heterogenitate sf vz eterogenitate

ETEROGENEITÁTE s.f. v. eterogenitate.

HETEROGENITÁTE s.f. v. eterogenitate.

eterogeneitate f. caracterul lucrului eterogen.

eterogenitate s. f., g.-d. art. eterogenității

eterogenitáte s. f., g.-d. art. eterogenității

eterogenitate

eterogeneitáte s. f., g.-d. art. eterogeneității

Eterogenitate ≠ omogenitate