7 definitzii pentru eschivare
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
ESCHIVÁRE eschivari s. f. Actziunea de a se eschiva shi rezultatul ei. V. eschiva.
ESCHIVÁRE eschivari s. f. Actziunea de a se eschiva shi rezultatul ei. V. eschiva.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
eschivare sf [At: T. POPOVICI S. 409 / Pl: ~vari / E: eschiva] 1 Evitare a unei dificultatzi Si: eschivat1 (1). 2 Sustragere de la indeplinirea unei obligatzii Si: eschivat1 (2). 3 Retragere pe furish Si: eschivat1 (3). 4 Evitare a unei lovituri a adversarului printro eschiva Si: eschivat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ESCHIVÁRE s.f. Actziunea de a se eschiva shi rezultatul ei. [< eschiva].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
eschiváre s. f. g.d. art. eschivắrii; pl. eschivắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
eschiváre s. f. g.d. art. eschivarii; pl. eschivari
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
ESCHIVÁRE s. v. sustragere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ESCHIVARE s. sustragere (inv.) shovaiala. (~ de la obligatzii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
eschivare, eschivarisubstantiv feminin
- 1. Actziunea de a se eschiva shi rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: sustragere shovaiala
etimologie:
- eschiva DEX '09 DEX '98 DN