17 definitzii pentru era (s.f.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

ÉRA ere s. f. 1. Perioada istorica ce incepe cu data unui anumit eveniment sau fapt real sau legendar de la care se porneshte numaratoarea anilor. 2. Epoca (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. Din fr. ère lat. aera.

ÉRA ere s. f. 1. Perioada istorica ce incepe cu data unui anumit eveniment sau fapt real sau legendar de la care se porneshte numaratoarea anilor. 2. Epoca (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. Din fr. ère lat. aera.

era1 sf [At: VALIAN V. / Pl: ere / E: fr ère lat aera] 1 (Rar) Punct de plecare al unei anumite cronologii. 2 Perioada istorica al carei inceput il constituie un eveniment important de la care se numara anii. 3 Perioada din istoria omenirii a unui popor etc. determinata de un eveniment important care modifica vechea stare de fapt Si: epoca. 4 (Rar; nob) Etapa din viatza unui individ caracterizata printro anumita orientare a activitatzii sale. 5 Perioada din istoria societatzii caracterizata printro anumita orientare a gandirii a mentalitatzilor etc. 6 Fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei pamantului.

ÉRA ere s. f. 1. Perioada istorica care incepe cu data unui anumit eveniment sau fapt de la care porneshte numaratoarea anilor. Anul 400 inaintea erei noastre. 2. Epoca (1). Lung clopotele vietzii in patru zari rasuna SHi era comunista in lume o vestesc. FRUNZA S. 3. 3. Fiecare din diviziuni e de prim ordin in care este impartzita istoria pamintului. V. epoca (3). Era primara. Era secundara.

ÉRA s.f. 1. Epoca perioada istorica marcata de un eveniment deosebit de la care se incepe numaratoarea anilor. ♦ Epoca de la care incepe o noua ordine a lucrurilor. 2. Fiecare dintre marile diviziuni ale timpurilor geologice. [< fr. ère it. era cf. lat. aera epoca].

ÉRA s. f. 1. perioada istorica marcata de un eveniment deosebit de la care se incepe numaratoarea anilor. ◊ epoca de la care incepe o noua ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pamantului. (< fr. ére lat. aera)

ÉRA ~e f. 1) Perioada de timp indelungata care porneshte de la un anumit eveniment sau fapt constituind punctul de la care incepe numaratoarea anilor. 2) Perioada de timp din dezvoltarea istorica a omenirii sau a universului marcata de anumite evenimente importante sau caracterizata printro anumita stare de lucruri; epoca. 3) Subdiviziune a timpului geologic din care consta istoria Pamantului. [G.D. erei] /<fr. ére lat. aera

era f. 1. epoca fixa dela care se incepe a se socoti anii; 2. epoca remarcabila: era de libertate. V. Nume proprii.

Era f. In istoria universala se disting urmatoarele ere; Era dela creatziunea lumii 4004 a. Cr. (dupa catolici) shi 5503 a. Cr. (dupa ortodocshi); Era Romei dela fundarea acestui orash 753 a. Cr.; Era creshtina sau vulgara dela nashterea lui Crist: Era mahomedana sau Hegira dela fuga lui Mahomed 622 d. Cr. K toate popoarele ortodoxe Romanii numarau pana in secolul al XIIIlea dupa anii dela facerea lumii (1 Sept. 5508 a. Cr. + 1914= 7422); astfel cronicarii rapoarta k Vasile Lupu domni dela 71427161 din cari scazanduse anii posteriori erei creshtine obtzinem pe aceasta din urma: 16341653.

*éra f. pl. e (lat. aera era). Epoca fixa de cind incep a se socoti aniĭ. Epoca insemnata: domnia luĭ SHtefan cel Mare a fost o era de glorie.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

éra s. f. g.d. art. érei; pl. ére

éra s. f. g.d. art. érei; pl. ére

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

ÉRA s. 1. epoca perioada (livr.) ev. (O noua ~ in istoria omenirii.) 2. v. eon.

ERA s. 1. epoca perioada (livr.) ev. (O noua ~ in istoria omenirii.) 2. (FILOZ.) eon epoca.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

éra ere s. f. 1. Perioada de timp care incepe de la un fapt sau un eveniment istoric. 2. Epoca. ◊ Era creshtina = era care incepe de la anul nashterii lui Hristos fixata in anul 753 de la intemeierea Romei (ab urbe condita) de catre calugarul Dionisie cel Mic (Exiguul) originar din Scitzia Mica (Dobrogea de Azi). Era geologica = fiecare dintre cele cinci diviziuni ale straturilor din istoria Pamantului. Din fr. ère lat. aera.

ÉRA (< fr. lat.) s. f. 1. Perioada istorica ce incepe cu data unui anumit eveniment real sau legendar de la care se porneshte numaratoarea anilor. 2. Epoca (1). 3. (STRAT.) Cea mai mare subdiviziune din istoria geologica a Pamantului ale carui depozite constituie in spatziu o grupa. E. sunt caracterizate prin fauna shi flora proprii delimitate intre ele prin discordantze produse de manifestarea unor procese geologice majore. Conform criteriului paleontologic e. sunt urmatoarele: Arhaic Proterozoic Paleozoic Mezozoic Neozoic (Cainozoic Antropogen). E. are urmatoarele subdiviziuni: perioada epoca etaj subetaj. Sin. eon.

ERA NOUA publicatzie politica shi literara a gruparii „Junimea”; a aparut saptamanal la Iashi (18891900 cu intreruperi). A fost intemeiata shi condusa de P. Th. Missir A.C. Cuza N. Volenti shi E. Ionescu.

Intrare: era (s.f.)
era1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • era
  • era
plural
  • ere
  • erele
genitiv-dativ singular
  • ere
  • erei
plural
  • ere
  • erelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

era, eresubstantiv feminin

  • 1. Perioada istorica ce incepe cu data unui anumit eveniment sau fapt real sau legendar de la care se porneshte numaratoarea anilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: perioada
    • format_quote Anul 400 inaintea erei noastre. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Epoca de la care incepe o noua ordine a lucrurilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: epoca
    • format_quote Lung clopotele vietzii in patru zari rasuna SHi era comunista in lume o vestesc. FRUNZA S. 3. DLRLC
  • 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic; epoca. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: epoca
    • format_quote Era primara. Era secundara. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.