ENTUZIÁSM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică însoțită de exteriorizarea bucuriei; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: zi-asm] – Din fr. enthousiasme.

entuziasm sn [At: GOLESCU, E. 352/18 / V: (înv) ~usi~, (rar) ~azm, ~usiazm, (îvr) ~usiasmos, intusiasm, întusi~ / S și: ~thusi~ / P: ~zi-asm / Pl: ~e / E: fr enthousiasme] 1 Stare afectivă caracterizată prin însuflețire puternică, provocată de pasiune, admirație, interes pentru cineva sau ceva Si: încântare Vz exaltare, frenezie, patos. 2 (Îla) Cu ~ Entuziasmat. 3 (Înv) Exaltare mistică de care erau cuprinși prorocii Vz delir, extaz, transport. 4 Pasiune (în vorbire).^[1] corectată

ENTUZIÁSM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: -zi-asm] – Din fr. enthousiasme.

ENTUZIÁSM s. n. Stare de însuflețire puternică, avînt, înflăcărare. V. exaltare, frenezie. Astăzi poporul, stăpîn în propria lui țară, clădește cu un entuziasm fără precedent orînduirea nouă, socialistă. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 297, 3/1. Nu mi-am cîntărit niciodată datoria. Mi-am dăruit tot sufletul și tot entuziasmul. REBREANU, P. S. 94. Trebuie să arătăm că în junie e entuziasmul lucrurilor mari și devotamentul pentru adevăr. BĂLCESCU, O. I 327. – Pronunțat: -zi-asm.

ENTUZIÁSM s.n. Însuflețire puternică, avânt, înflăcărare; exaltare; emoție extraordinară. [Pron. -zi-asm, pl. -me, -muri. / < fr. enthousiasme, it. entusiasmo, cf. gr. enthousiasmos – emoție puternică].

ENTUZIÁSM s. n. însuflețire puternică, avânt, înflăcărare; exaltare. (< fr. enthousiasme, gr. enthousiasmos)

ENTUZIÁSM n. Imbold lăuntric puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; exaltare; elan; avânt; înflăcărare; ardoare. [Sil. en-tu-zi-asm] /<fr. enthousiasme

entuziasm n. 1. exaltarea extraordinară a sufletului: entuziasm religios; 2. admirațiune exagerată: elogii dictate de entuziasm.

entusiasm sn vz entuziasm

entusiasmos sn vz entuziasm

entusiazm sn vz entuziasm

intuziasm sn vz entuziasm

*entusiázm n., pl. e și urĭ (vgr. enthusiasmós, inspirațiune divină, d. theós, zeŭ). Mare bucurie și însuflețire: toțĭ primiră cu entusiazm declarațiunea de războĭ. Mare admirațiune: eleviĭ aŭ în general entusiazm pentru profesorĭ. – Și -ziazm (după fr.).

entuziásm (-zi-asm) s. n., pl. entuziásme

entuziásm s. n. (sil. -zi-asm), pl. entuziásme

entuziasm, -muri.

ENTUZIÁSM s. ardoare, avânt, elan, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific tinereții.)

ENTUZIASM s. ardoare, avînt, elan, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific tinereții.)

ENTUZIASM. Subst. Entuziasm, avînt, înflăcărare, însuflețire, elan. Ardoare, ardență (livr.), înfocare, căldură (fig.), pasiune, patimă, împătimire (rar), fervoare, patos, extaz, extaziere, exaltare, delir (fig.), frenezie. Îndemn, imbold, impuls, stimul, stimulent, stimulare, îmboldire (fig.), chemare. Încîntare, farmec, fermecare, vrajă, fascinație, atracție. Adj. Entuziasmat, entuziast, avîntat, înflăcărat, însuflețit, înaripat (fig.), aprins (fig.), înfocat (fig.), fervent, ardent (livr.), pasionat, împătimit (rar), pătimaș, extaziat, exaltat. Captivat. Fascinat, fermecat, vrăjit, încîntat. Pasionant, captivant, palpitant. Vb. A se entuziasma, a se avînta (fig.), a se înflăcăra, a se însufleți, a se aprinde (fig.), a se încălzi (fig.), a se înfoca (rar, fig.), a se înfierbînta (fig.), a se extazia, a se exalta; a fi entuziasmat, a fi cuprins de entuziasm, a fi pasionat (captivat, încîntat, fascinat etc.). A entuziasma, a însufleți, a înflăcăra, a încălzi (fig.), a aprinde (fig.), a înfierbînta (fig.), a electriza (fig.), a extazia, a exalta; a stimula, a pasiona, a îmboldi (fig.). A captiva, a cuceri (fig.), a fascina, a fermeca, a vrăji (fig.), a subjuga (fig.). Adv. Cu entuziasm, cu avînt, cu însuflețire, cu înflăcărare, cu frenezie. (În mod) entuziast, însuflețit, pătimaș. V. bucurie, dragoste, fericire, optimism, superlative.