opțiuni
  • info

15 definiții pentru emigra

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EMIGRÁ, emigrez, vb. I. Intranz. A-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.

emigra vi [At: ASACHI, L. 21/20 / Pzi: ~rez / E: fr émigrer, lat emigrare] 1 (D. oameni sau colectivități umane) A pleca din țara de origine și a se stabili definitiv sau temporar în alta, forțat de împrejurări sociale, politice, economice etc. Si: a se expatria Cf a bejenări, a imigra, a migra (1), a pribegi, a se refugia, (înv) a bejeni. 2 (Rar) A migra (2).

EMIGRÁ, emigrez, vb. I. Intranz. A pleca din patrie și a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. – Din fr. émigrer, lat. emigrare.

EMIGRÁ, emigrez, vb. I. Intranz. A pleca din patrie și a se stabili pentru un timp mai îndelungat sau pentru totdeauna în altă țară, adesea forțat de anumite împrejurări politice, economice etc.; a se expatria. V. băjeni, băjenări.

EMIGRÁ vb. I. intr. A-și părăsi locul de baștină, țara, pentru a se stabili în altă țară. [< fr. émigrer, it., lat. emigrare < lat. ex – afară, migrare – a se duce].

EMIGRÁ vb. intr. a părăsi propria țară pentru a se stabili definitiv într-o țară străină; a se expatria. (< fr. émigrer, lat. emigrare)

A EMIGRÁ ~éz intranz. A părăsi patria pentru a se stabili în altă țară; a se expatria. [Sil. e-mi-gra] /<fr. émigrer, lat. emigrare

emigrà v. 1. a-și părăsi țara și a se așeza într’alta; 2. se zice de păsările care schimbă locul după climă: rândunelele emigrează în Septemvrie.

*emigréz v. intr. (lat. é-migro, -áre). Părăsesc o țară ca să mă stabilesc în alta: a emigra din Eŭropa în America.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

emigrá (a ~) (a se expatria) (-mi-gra) vb., ind. prez. 3 emigreáză

emigrá (a pleca din patrie și a se stabili în altă țară) vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. emigréz, 3 sg. și pl. emigreáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EMIGRÁ vb. a se expatria, a pribegi, (înv. și livr.) a se desțăra, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să ~.)

EMIGRA vb. a se expatria, a pribegi, (înv.) a se înstrăina. (A fost nevoit să ~.)

A emigra ≠ a se repatria

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

emigra, emigrez v. i. (deț.) a evada.

Intrare: emigra
  • silabație: e-mi-gra info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • emigra
  • emigrare
  • emigrat
  • emigratu‑
  • emigrând
  • emigrându‑
 singular plural
  • emigrează
  • emigrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • emigrez
 (să)
  • emigrez
  • emigram
  • emigrai
  • emigrasem
a II-a (tu)
  • emigrezi
 (să)
  • emigrezi
  • emigrai
  • emigrași
  • emigraseși
a III-a (el, ea)
  • emigrează
 (să)
  • emigreze
  • emigra
  • emigră
  • emigrase
plural I (noi)
  • emigrăm
 (să)
  • emigrăm
  • emigram
  • emigrarăm
  • emigraserăm
  • emigrasem
a II-a (voi)
  • emigrați
 (să)
  • emigrați
  • emigrați
  • emigrarăți
  • emigraserăți
  • emigraseți
a III-a (ei, ele)
  • emigrează
 (să)
  • emigreze
  • emigrau
  • emigrară
  • emigraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

emigra, emigrezverb

  • 1. A-și părăsi patria pentru a se stabili (definitiv sau temporar) în altă țară; a se expatria. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: expatria
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.