ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre ființe, mișcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta ușor împrejurărilor. II. S. n. Produs textil executat din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosit la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. – Din fr. élastique.

elastic, ~ă [At: AMFILOHIE, G. F.^v/11 / V: (reg) ~tric / Pl: ~ici, ~ice / E: fr élastique, it elastica, lat elasticus] 1 a (Fiz; înv; îs) Forță (sau putere ori, iuz virtute) ~ă Presiune exercitată asupra pereților unui recipient închis de gazele sau de vaporii din interior atunci când acestea sunt expuse unei acțiuni de comprimare sau ca urmare a dilatării lor. 2 a (Fiz; d. unele obiecte) Care are proprietatea de a- și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat Si: flexibil. 3 a Care este făcut dintr-un material elastic (2). 4 a Care se îndoaie cu ușurință (fără să se frângă) Si: flexibil, mlădios. 5 a (Atm; d. țesutul conjunctiv) Care este format din fibre elastice (4). 6 a (D. ființe, corpul lor, părți ale corpului lor) Suplu. 7 a (D. mers) Care arată agilitate. 8 a (Fig; d. firea, manifestările etc. ale oamenilor) Care se poate adapta ușor împrejurărilor. 9 a (D. oameni) Care dovedește mobilitate. 10 a (Fig) Care poate fi interpretat în mod diferit. 11 a (Fig) Care poate fi folosit cu accepții diferite. 12 a (Prt; d. conștiință) Care dă dovadă de lipsă de principii morale ferme. 13 sn (Îvr; lpl) Arcuri. 14 sn Produs textil executat din fire de cauciuc îmbrăcat în fire textile și folosite la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte Si: (pop) gumilastic, gumă.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -ce, adj., s. n. I. Adj. 1. (Despre unele obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma și dimensiunile sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni de la sine la forma și dimensiunile inițiale după încetarea acțiunii forțelor exterioare care l-au deformat. 2. (Despre ființe, mișcări ale lor etc.) Mlădios, suplu; fig. (despre oameni) care se poate adapta ușor împrejurărilor. II. S. n. Țesătură, șnur, șiret etc. executate din fire de cauciuc îmbrăcate în fire textile și folosite la confecționarea unor obiecte de îmbrăcăminte; gumă, gumilastic. – Din fr. élastique.

ELÁSTIC, -Ă, elastici, -e, adj. 1. (Despre obiecte) Care are proprietatea de a-și modifica forma sub acțiunea unei forțe exterioare și de a reveni la forma inițială după încetarea acțiunii acestei forțe; flexibil. Pantaloni albi și pantofi de olandă cu talpa elastică. C. PETRESCU, Î. I 12. Ana străbătea Calea Victoriei, legănată pe elastice roți de gumă, expusă ca într-o vitrină în automobilul cu largi ferestre de cristal. id. C. V. 352. Du-te de vezi... canapelile acele elastice care te saltă cu plăcere, iar nu scaune de lemn ce-ți intră în oase. ALECSANDRI, T. 996. ♦ (Substantivat, n.) Țesătură în care sînt introduse fire de cauciuc și din care se fac diferite accesorii de îmbrăcăminte (bretele, jartiere etc.). 2. (Despre persoane, mișcări etc.) Mlădios, suplu. Privea din urmă pe Luminița și Radu Comșa, mergînd alături, cu pas elastic. C. PETRESCU, Î. I 19. ◊ Fig. Adesea inteligența lui elastică... făcea impresia acelor tablouri cu perspective mari, adînci, pierdute, ce par a nu mai avea sfîrșit. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. ◊ (Adverbial) A sărit în picioare, elastic și dintr-o singură mișcare. IBRĂILEANU, A. 150.

ELÁSTIC, -Ă adj. Care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care are elasticitate. ♦ (Despre ființe) Mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație. // s.n. Produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. [< fr. élastique, it. elastico, cf. gr. elastes – care se întinde].

ELÁSTIC, -Ă I. adj. (despre corpuri) care are proprietatea de a-și reveni la forma inițială după ce a fost momentan deformat; care se întinde. ◊ (despre ființe) mlădios, suplu; (fig.; despre oameni) care se adaptează ușor la orice situație, care prezintă elasticitate (3). II. s. n. produs textil conținând fire de cauciuc, din care se fac bretele, jartiere etc. (< fr. élastique, lat. elasticus)

ELÁSTIC¹ ~că (~ci, ~ce) 1) Care poate fi ușor deformat sub acțiunea unor forțe exterioare; cu proprietatea de a se curba ușor; mlădios; flexibil. 2) fig. (despre ființe și despre manifestările lor) Care vădește grație și eleganță; mlădios; suplu. 3) fig. (despre persoane) Care se adaptează ușor la situație; maleabil. /<fr. élastique, lat. elasticus

elastic a. 1. care posedă elasticitate; 2. fig. care admite diferite interpretări.

*elástic, -ă adj. (d. vgr. elastéon, adj. verbal d. elaúno, împing, cu sufixu -ic). Care are elasticitate, care se întinde ca guma și revine la loc. Fig. Flexibil, schimbător: conștiință elastică. Regulament elastic, care se poate înțelege în toate felurile și p. orĭ-ce scop.

elastric, ~ă a, sn vz elastic

elástic¹ adj. m., pl. elástici; f. elástică, pl. elástice

elástic adj. m., pl. elástici; f. sg. elástică, pl. elástice

elastic, -că adj.

ELÁSTIC adj., s. 1. adj. v. flexibil. 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (~ pus la șosete.)

ELASTIC adj., s. 1. adj. flexibil, mlădios, suplu, (înv.) încovoios. (O nuia ~.) 2. s. gumilastic, (pop.) gumă, (Olt.) comilastru. (~ pus la șosete.)

Elastic ≠ neflexibil, ineflexibil, neelastic, rigid