3 definiții pentru duhorire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUHORÍ, duhoresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A duhni (1), a puți. – Din duhoare.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
duhorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. duhorésc, imperf. 3 sg. duhoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. duhoreáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DUHORÍ vb. v. duhni, mirosi, puți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: duhorire
duhorire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
duhori, duhorescverb
-
- Două luni zăcuse în murdărie... nespălat și duhorind. C. PETRESCU, Î. II 226. DLRLC
- Unchiul lor... avea o figură idioată și duhorea a rachiu, ca o velniță. VLAHUȚĂ, O. A. III 144. DLRLC
-
etimologie:
- duhoare DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.