7 definiții pentru drumeție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DRUMEȚÍE, drumeții, s. f. Călătorie (făcută pe jos); excursie, turism. – Drumeț + suf. -ie.
DRUMEȚÍE, drumeții, s. f. Călătorie (făcută pe jos); excursie, turism. – Drumeț + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
drumețíe sf [At: IORDAN, L.R.A. 177 / Pl: ~ii / E: drumeț + -ie] Călătorie (efectuată de obicei pe jos și în scop turistic) Si: excursie, turism.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DRUMEȚÍE f. Călătorie făcută pe jos. [Art. drumeția; G.-D. drumeției; Sil. -ți-e] /drumeț + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
drumețíe s. f., art. drumețía, g.-d. art. drumețíei; pl. drumețíi, art. drumețíile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
drumețíe s. f., art. drumețía, g.-d. art. drumețíei; pl. drumețíi, art. drumețíile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DRUMEȚÍE s. 1. v. excursie. 2. v. turism.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DRUMEȚIE s. 1. excursie. 2. turism.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
drumeție, drumețiisubstantiv feminin
etimologie:
- Drumeț + sufix -ie. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.