19 definitzii pentru droaie
din care- explicative (10)
- morfologice (4)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DROÁIE s. f. (Fam.) Multzime ceata mare de oameni sau de animale. ◊ Loc. adv. Cu droaia = in numar mare cu gramada. ♦ P. gener. Multzime gramada numar mare (din ceva). ♦ (Adverbial) In mare numar. [Pr.: droaie] Cf. alb. droe droje.
droáie1 [At: LB / V: dur~ zd~ droi sn / Pl: nct / E: alb droe „groaza”] (Pop) 1 sf Card mare de animale. 2 sf (Prt) Multzime mare de oameni. 3 sf (Pex) Numar mare din ceva. 4 sf (Ilav) Cu ~ia (sau in ~) Cu gramada. 5 sf (Ial) In numar mare. 6 av In numar mare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
droáie2 sf [At: VICIU GL. / Pl: ~ / E: nct] (Reg) Targa de carat materiale de constructzie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DROÁIE s. f. Multzime ceata mare de oameni sau de animale. ◊ Loc. adv. Cu droaia = in numar mare cu gramada. ♦ P. gener. Multzime gramada numar mare (din ceva). ♦ (Adverbial) In mare numar. [Pr.: droaie] Cf. alb. droe droje.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DROÁIE s. f. (Adesea urmat de diverse determinari) Multzime ceata (de oameni sau de animale). Alaiul... fu inconjurat de o droaie de copii. SADOVEANU Z. C. 133. Se vazu ocolita... deo droaie de cini. RETEGANUL P. I 47. O droaie de catane calari tot nemtzi de cei mari imbracatzi numai in fir au trecut in vremea copilariei mele cu sabiile scoase prin Humuleshti. CREANGA A. 74. ◊ Loc. adv. Cu droaia = in numar (foarte) mare cu gramada. SHi atunci minune mare! numai iaca au shi inceput a curge furnicile cu droaia. CREANGA P. 264. Gainele mor cu droaia. SHEZ. III 203. ◊ (In comparatzii shi metafore) Dropii cazute droaie shi un mistretz k un Uriash culcat pe labe alaturea de foc. STANCU C. 21. Au alergat droaie cu totzii la mere. SBIERA P. 255.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
droaie f. 1. ceata: o droaie de copii; 2. gramada: varsand droaie de lacrimi. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
droáĭe f. pl. droĭ (alb. droe frica precum shi din groaza s’a dezvoltat aceĭashi ideĭe: o groaza de banĭ o multzime de banĭ). Cird multzime: o droaĭe de scatiĭ de copiĭ de samsarĭ (fig.) de ideĭ. SHi duroaĭe (Prah.). In Trans. droaĭe targa.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
droi sn vz droaie
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
duroáie sf vz droaie
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
duroáĭe V. droaĭe.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
droáie (fam.) s. f. art. droáia g.d. art. droáiei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
droáie s. f. (sil. ie) art. droáia g.d. art. droáiei
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
droaie
- sursa: MDO (1953)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
droaie sg. shi pl. (rar).
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DROÁIE s. adv. 1. s. v. ceata. 2. adv. v. buluc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DROAIE s. adv. 1. s. banda buluc ceata cird gloata gramada grup multzime pilc stol (pop.) crila liota (reg.) canara ciurda mishina (Olt. shi Transilv.) ciopor (Olt. shi Ban.) clapie (inv.) cin tacim. (O ~ de copii.) 2. adv. buluc gloata gramada valvirtej. (Sau repezit ~ la el.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
droáie s. f. Multzime gloata. Origine necunoscuta. Cihac I 250 (urmat de Körting 9120) pleca de la o var. sdroaie putzin frecventa care o deriva de la lat. strues; in vreme ce Cihac II 656 pleaca de la ngr. δρούγγος „gloata”; insa nici unul din aceste etimoane nu pare posibil (cf. impotriva Densusianu Rom. XXXIII 285). Sa indicat de asemenea k etimon alb. droe „spaima” (Scriban; Rosetti II 115) folosit k in expresia o groaza de „o multzime de”. Aceasta ipoteza este destul de seducatoare; insa in rom. nu exista nici o urma a unui droaie „spaima”; iar pe de alta parte nu cunoashtem istoria cuvintului alb. Este mai curind vorba de un der. de la sl. (bg. sb.) roi „roi de albine” cf. roi din sl. rojiti „tundere” de ex. de la un podŭrojiti „subtundere” cf. sb. zarojiti se „a prinde un roi”.
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
droáie adv. In numar mare. Cf. alb. droe „frica groaza” (Scriban DEX MDA); cuvant autohton (Rosetti Russu Brancush).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
droáie adv. In numar mare. Cuvant autohton cf. alb. droe „groaza” (Rosetti 1962 Russu 1981 Brancushi 1983).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
substantiv feminin (F129) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
droaiesubstantiv feminin
-
- Alaiul... fu inconjurat de o droaie de copii. SADOVEANU Z. C. 133. DLRLC
- Se vazu ocolita... deo droaie de cini. RETEGANUL P. I 47. DLRLC
- O droaie de catane calari tot nemtzi de cei mari imbracatzi numai in fir au trecut in vremea copilariei mele cu sabiile scoase prin Humuleshti. CREANGA A. 74. DLRLC
- Dropii cazute droaie shi un mistretz k un Uriash culcat pe labe alaturea de foc. STANCU C. 21. DLRLC
- Au alergat droaie cu totzii la mere. SBIERA P. 255. DLRLC
- 1.2. In mare numar. DEX '09
- Cu droaia = in numar mare cu gramada. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: buluc
- SHi atunci minune mare! numai iaca au shi inceput a curge furnicile cu droaia. CREANGA P. 264. DLRLC
- Gainele mor cu droaia. SHEZ. III 203. DLRLC
-
-
etimologie:
- droe droje DEX '98 DEX '09