DOMNÍ domnesc vb. IV. Intranz. 1. A conduce un principat o tzara o imparatzie in calitate de domn (3). ♦ Fig. A fi stapanitor; a stapani. Intre noi va domni pacea. 2. Fig. A o duce foarte bine a nu avea nicio grija. 3. Fig. (Despre o inaltzime o cladire etc.) A domina (2). Din domn.

domni [At: BIBLIA (1688) 7/26 / Pzi: ~nesc / E: domn] 12 vit A conduce un principat o tzara o imparatzie. 34 vrt A (se) face domn. 5 vr A se purta k un domn. 6 vi (Fig) A duce o viatza fara obligatzii shi lipsuri. 7 vr (Ivp) A imbraca haine de orashean. 8 vt (Construit cu pp „pre” „spre” „in” „peste” sau inv cu dativul) A stapani. 9 vt A poseda. 10 vt(a) (Fig; d. cladiri inaltzimi; construit cu pp „pe” „peste”) A domina. 11 vi (D. fenomene sau stari sufleteshti fizice etc.) A dainui.

DOMNÍ domnesc vb. IV. Intranz. 1. A conduce un principat o tzara o imparatzie in calitate de domn (3). ♦ Fig. A fi stapanitor a stapani. Intre noi va domni pacea. 2. A o duce foarte bine a nu avea nici o grija. 3. Fig. (Despre o inaltzime o cladire etc.) A domina (2). Din domn.

DOMNÍ domnesc vb. IV. Intranz. 1. A fi domn (3) a stapini k domn. Spirit ratacit este el insushi Carol I care de douazeci shi doi de ani de cind domneshte in TZara Romineasca nu a gindit decit sa se imbogatzeasca shi pentru aceasta a dat mina sloboda clasei stapinitoare k sa saraceasca poporul. LIT. ANTIMONARHICA 138. Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limba Ce cua turmelor pashune a ei patrie sho schimba La pamint dormea tzinindushi capatii mina cea dreapta. EMINESCU O. I 142. [Domnul] zicind k domneshte din mila lui dumnezeu se unea shi el cu boierii de jefuia shi tiraniza shi robea pe bietul popor. BALCESCU O. I 351. ♦ Fig. (Despre fenomene aspecte sufleteshti sau fizice adesea despre notziuni abstracte) A fi stapinitor a stapini. O mare pace domneshte in mijlocul acestei lumi. BOGZA C. O. 243. Anarhia domnea in toate shi lesnirea de a da cu pistolul in oameni devenise la moda astfel k ucisul fiind totdeauna presupus k sar fi impushcat la vinatoare ucigashul raminea nepedepsit. GHICA S. A. 67. Linishtea domnea pretutindeni. NEGRUZZI S. I 57. 2. Fig. (Despre o inaltzime o cladire etc.) A avea o pozitzie dominanta a domina (2). Castelul in ruine domneshte peste vale. MACEDONSKI O. I 23. Precum o sentinela pe dealul departat Domneshte minastirea. ALEXANDRESCU P. 148.

A DOMNÍ ~ésc intranz. 1) A fi domn al unei tzari. 2) fig. A trai k un domn; a duce o viatza din belshug; a huzuri; a se lafai. 3) fig. (despre linishte pace ordine) A avea loc in exclusivitate. 4) fig. (despre forme de relief cladiri) A se inaltza impunanduse prin proportzii shi maretzie. ◊ Muntele ~eshte deasupra intinderii. /v. a domni

domnì v. 1. a fi Domn a guverna: a domnit 10 ani; 2. a stapani a domina: palat ce domneshte pe Argesh BOL. sa domneasca lumi rebele EM.

2) domnésc v. intr. shi tr. Guvernez in calitate de domn (principe rege imparat): SHtefan cel Mare a domnit peste 47 de anĭ. (Nu e diferentza esentziala intre domnesc shi guvernez). Fig. Traĭesc fericit: cit ma stat la tzara am domnit. V. tr. Dómin is maĭ inalt: muntele domneshte orashu. Adresez titlu de „domn” (k boĭerilor): ĭa nul maĭ domnĭ shi pe prostu asta! V. refl. Ma boĭeresc ma fudulesc: s’a domnit TZiganu de cind s’a imbogatzit.

domní (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. domnésc imperf. 3 sg. domneá; conj. prez. 3 sa domneásca

domní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. domnésc imperf. 3 sg. domneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. domneásca

DOMNÍ vb. (IST.) a carmui a conduce a dirigui a guverna a stapani (inv. shi pop.) a obladui (inv.) a birui a chivernisi a duce a ocarmui a povatzui. (SHtefan cel Mare a ~ cu glorie in Moldova.)

DOMNI vb. a cirmui a conduce a dirigui a guverna a stapini (inv. shi pop.) a obladui (inv.) a birui a chivernisi a duce a ocirmui a povatzui. (SHtefan cel Mare a ~ cu glorie in Moldova.)

CAMARA DOMNEÁSCA s. v. tezaur vistierie.

CIUPERCA DOMNEÁSCA s. v. pitarca.

LOCOTENENT DOMNÉSC s. v. regent.

LOCOTENENTZA DOMNEÁSCA s. v. caimacamie.

LE ROI RÈGNE ET NE GOUVERNE PAS (fr.) regele domneshte nu guverneaza Principiul monarhiei parlamentare enuntzat in febr. 1830 de A. Thiers.