11 definitzii pentru distrugator (adj.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DISTRUGATÓR OÁRE distrugatori oare adj. s. n. 1. Adj. Care distruge; nimicitor distructiv. 2. S. n. Nava de lupta de tonaj mediu shi cu viteza mare fara cuirasa care dispune de armament de artilerie rachete shi torpile; contratorpilor. Distruge + suf. ator (dupa fr. destructeur).

DISTRUGATÓR OÁRE distrugatori oare adj. s. n. 1. Adj. Care distruge; nimicitor distructiv. 2. S. n. Nava de lupta de tonaj mediu shi cu viteza mare fara cuirasa care dispune de armament de artilerie rachete shi torpile; contratorpilor. Distruge + suf. ator (dupa fr. destructeur).

distrugator ~oare [At: ALECSANDRI POEZII 642 / Pl: ~i ~oare / E: distruge + ator] 1 a Care distruge (1) Si: (inv) distructor distructiv nimicitor ruinator. 2 sn Nava de lupta de tonaj mediu shi cu viteza mare fara cuirasa care dispune de armament de artilerie rachete shi torpile etc. folosita mai ales pentru protectzia navelor mari a convoaielor shi la vanatoarea de submarine Si: contratorpilor.

DISTRUGATÓR2 OÁRE distrugatori oare adj. Care distruge; nimicitor. Nu sint torente oricit de naprasnice prin al caror clocot pastravii sa nu urce tzishnind prin puhoiul apei pe stinca de care ea se rostogoleshte distrugatoare. BOGZA C. O. 107.

DISTRUGATÓR OÁRE adj. Care distruge distructiv. // s.n. Nava ushoara de lupta de mare viteza inarmata cu tunuri torpile etc. shi folosita mai ales pentru protectzia navelor mari a convoaielor shi la vanatoarea de submarine. V. contratorpilor. [< distruge + (a)tor dupa fr. destructeur destroyer engl. destroy].

DISTRUGATÓR OÁRE I. adj. care distruge nimicitor; distructiv. II. s. n. nava militara rapida inarmata cu tunuri rachete shi torpile destinata lovirii torpiloarelor shi submarinelor precum shi pentru protectzia navelor mari a convoaielor; contratorpilor. (dupa fr. destructeur lat. destructor /II/ engl. destroyer)

DISTRUGATÓR1 ~oáre (~óri ~oáre) shi fig. Care distruge; nimicitor; zdrobitor; distructiv; devastator; dezastruos. /a distruge + suf. ~ator

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

distrugatór1 adj. m. pl. distrugatóri; f. sg. shi pl. distrugatoáre

distrugatór adj. m. pl. distrugatóri; f. sg. shi pl. distrugatoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DISTRUGATÓR adj. s. 1. adj. devastator dezastruos distructiv nimicitor pustiitor ruinator (rar) prapaditor (inv. shi pop.) pierzator (inv.) darapanator pustiicios risipitor ruinos. (Actziunea ~oare a ciclonului.) 2. adj. nimicitor omorator ucigator. (O substantza ~oare.) 3. adj. v. pustiitor. 4. s. (MAR.) contratorpilor.

DISTRUGATOR adj. s. 1. adj. devastator dezastruos distructiv nimicitor pustiitor ruinator (rar) prapaditor (inv. shi pop.) pierzator (inv.) darapanator pustiicios risipitor ruinos. (Actziunea ~ a vintului.) 2. adj. nimicitor omoritor ucigator. (O substantza ~.) 3. adj. mistuitor nimicitor pustiitor. (Un foc ~.) 4. s. (MAR.) contratorpilor.

Intrare: distrugator (adj.)
distrugator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distrugator
  • distrugatorul
  • distrugatoru‑
  • distrugatoare
  • distrugatoarea
plural
  • distrugatori
  • distrugatorii
  • distrugatoare
  • distrugatoarele
genitiv-dativ singular
  • distrugator
  • distrugatorului
  • distrugatoare
  • distrugatoarei
plural
  • distrugatori
  • distrugatorilor
  • distrugatoare
  • distrugatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

distrugator, distrugatoareadjectiv

  • 1. Care distruge. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nu sint torente oricit de naprasnice prin al caror clocot pastravii sa nu urce tzishnind prin puhoiul apei pe stinca de care ea se rostogoleshte distrugatoare. BOGZA C. O. 107. DLRLC
etimologie:
  • Distruge + sufix ator DEX '09 DEX '98 DN
  • dupa limba franceza destructeur DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.