6 definiții pentru dijmuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIJMUÍRE, dijmuiri, s. f. Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – V. dijmui.

DIJMUÍRE, dijmuiri, s. f. Acțiunea de a dijmui și rezultatul ei; dijmuială, dijmuit. – V. dijmui.

dijmuire sf [At: (a. 1794) URICARIUL IV, 47/16 / V: (înv) dicim~ / Pl: ~ri / E: dijmui] (Înv) 1 Strângere a dijmei (1) Si: (îvr) dijmuială, dijmuit1 (1). 2 Încasare a taxei Si: (îvr) dijmuit1 (2). 3 Însușire abuzivă a unei părți din ceva Si: (îvr) dijmuit1 (3). 4 (Fig) Furat. 5 (Fig) Decimare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dijmuíre (fam.) s. f., g.-d. art. dijmuírii; pl. dijmuíri

dijmuíre s. f., g.-d. art. dijmuírii; pl. dijmuíri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIJMUÍRE s. v. dijmuit.

DIJMUIRE s. (IST.) dijmuială, dijmuit, (înv.) zeciuire, zeciuit. (~ produselor de către boier.)

Intrare: dijmuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dijmuire
  • dijmuirea
plural
  • dijmuiri
  • dijmuirile
genitiv-dativ singular
  • dijmuiri
  • dijmuirii
plural
  • dijmuiri
  • dijmuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dijmuire, dijmuirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dijmui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.