5 definitzii pentru dezlantzuit
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DEZLANTZUÍT A dezlantzuitzi te adj. Care se manifesta cu o putere ce nu poate fi stavilita. V. dezlantzui.
DEZLANTZUÍT A dezlantzuitzi te adj. Care se manifesta cu o putere ce nu poate fi stavilita. V. dezlantzui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
dezlantzuít ~a a [At: BARITZIU P. A. I 481 / S shi: (inv) desl~ / Pl: ~itzi ~e / E: dezlantzui] 1 (D. fenomene naturale sau procese naturale; d. actziuni sau manifestari ale oamenilor; pex d. conflicte evenimente etc.) Care se declansheaza brusc shi se manifesta cu violentza sau cu (zgomot de) mare intensitate Si: (ivr) dezlegat2 furtunos navalnic nestapanit nestavilit tumultuos. 2 (D. oameni) Care se napusteshte cu furie (asupra cuiva sau a ceva) Si: debordant nestapanit. 3 (D. oameni) Angajat (intro actziune intro problema etc.) cu pasiune. 4 (D. oameni shi animale) Furios peste masura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DEZLANTZUÍT A dezlantzuitzi te adj. (Despre fortzele naturii; p. ext. despre oameni sau despre fortze descatushate de ei) Pornit cu violentza nestavilita declanshat. Mii de torente naprasnic dezlantzuite se zdrobesc de stinci. BOGZA C. O. 64. ◊ (Adverbial) Afara mugeshte viscolul se opinteshte in ferestre in usha chiuie dezlantzuit dea curmezishul Baraganului. C. PETRESCU A. 295.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
DEZLANTZUÍT adj. debordant furtunos impetuos navalnic nestapanit nestavilit tumultuos. (Un ritm ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
DEZLANTZUIT adj. debordant furtunos impetuos navalnic nestapinit nestavilit tumultuos. (Un ritm ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dezlantzuit, dezlantzuitaadjectiv
- 1. Care se manifesta cu o putere ce nu poate fi stavilita. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: declanshat
- Mii de torente naprasnic dezlantzuite se zdrobesc de stinci. BOGZA C. O. 64. DLRLC
- Afara mugeshte viscolul se opinteshte in ferestre in usha chiuie dezlantzuit dea curmezishul Baraganului. C. PETRESCU A. 295. DLRLC
-
etimologie:
- dezlantzui DEX '98 DEX '09