DEZLANTZUÍT A dezlantzuitzi te adj. (Despre fortzele naturii; p. ext. despre oameni sau despre fortze descatushate de ei) Pornit cu violentza nestavilita declanshat. Mii de torente naprasnic dezlantzuite se zdrobesc de stinci. BOGZA C. O. 64. ◊ (Adverbial) Afara mugeshte viscolul se opinteshte in ferestre in usha chiuie dezlantzuit dea curmezishul Baraganului. C. PETRESCU A. 295.