optziuni
  • info

15 definitzii pentru dezagrega

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEZAGREGÁ pers. 3 dezagréga vb. I. Refl. (Despre corpuri) A se desface in partzile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Ashi pierde cu totul coeziunea. Dupa fr. désagréger.

DEZAGREGÁ pers. 3 dezagréga vb. I. Refl. (Despre corpuri) A se desface in partzile constitutive. ♦ (Despre nucleul atomic al unui element; impr.) A se dezintegra. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Ashi pierde cu totul coeziunea. Dupa fr. désagréger.

dezagregá [At: COSTINESCU / V: (inv) dizg~ / S shi: (inv) desa~ / Pzi: 3 ~réga / E: fr désagreger] 12 vtr (D. corpuri mai ales d. roci) A (se) desface in partzile constitutive prin actziunea factorilor externi (chimici shi fizici). 3 vr (Rar; d. alimente) A se altera. 45 vtr (Imp; d. nucleele atomice) A (se) dezintegra. 67 vtr (Ivr; if dizgrega; d. raze de lumina) A (se) dispersa. 89 vtr (Fig) A face sa piarda (sau a pierde) partzial sau total coeziunea.

DEZAGREGÁ pers. 3 dezagréga vb. I. Refl. (Despre corpuri) A se desface in partzile lui constitutive. V. descompune. Rocile se dezagrega. ◊ Tranz. Schimbarile atmosferice succesive dezagrega rocile. ♦ Fig. (Despre o comunitate) Ashi pierde coeziunea. Prez. ind. pers. 3 shi: dezagregheaza.

DEZAGREGÁ vb. I. tr. refl. 1. (Despre corpuri) A (se) desface in partzile lui constitutive. 2. (Fig.) Ashi pierde sau a face sashi piarda unitatea coeziunea. [P.i. dezagrég 36 ga shi gheaza. / cf. fr. désagréger].

DEZAGREGÁ vb. tr. refl. 1. (despre corpuri) a (se) desface in partzile constitutive. ◊ (despre nuclee atomice) a (se) dezintegra. 2. (fig.) a (se) descompune a (se) dizolva a (se) imprashtia. (< fr. désagréger)

A DEZAGREGÁ dezagrég tranz. A face sa se dezagrege; a dezintegra. /<fr. désagréger

A SE DEZAGREGÁ pers. 3 se dezagréga intranz. 1) (despre corpuri) A se separa in elementele constitutive; a se descompune; a se disocia; a se dezasambla; a se desface. 2) (despre nuclee acomice) A se transforma spontan in alte nuclee atomice; a se dezintegra. 3) (despre comunitatzi) Ashi pierde coeziunea interna; a se dezmembra; a se dezarticula; a se descompune; a se destrama; a se dezbina. 4) (despre roci) A se distruge sub actziunea factorilor externi. /<fr. désagréger

* dezagrég shi ghéz a gá v. tr. (fr. désagregér. V. agregat congregatziune). Fiz. Chim. Min. Desfac in partzile din care se compune: umezeala dezagrega cele maĭ multe corpurĭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

!dezagregá (a se ~) (dezagre/deza) vb. refl. ind. prez. 3 se dezagréga

dezagregá vb. (sil. gre; mf. dez) ind. prez. 3 sg. shi pl. dezagréga/dezagregheáza; ger. dezagregand

dezagrega (ind. prez. 3 sg. shi pl. dezagrega)

desagreghez.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEZAGREGÁ vb. v. dezintegra.

DEZAGREGA vb. a (se) dezintegra. (Un corp care sa ~.)

A (se) dezagrega ≠ a (se) agrega

Intrare: dezagrega
  • silabatzie: de-za-gre-ga, dez-a-gre-ga info
verb (V13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezagrega
  • dezagregare
  • dezagregat
  • dezagregatu‑
  • dezagregand
  • dezagregandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • dezagrega
 (sa)
  • dezagrege
  • dezagrega
  • dezagrega
  • dezagregase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • dezagrega
 (sa)
  • dezagrege
  • dezagregau
  • dezagregara
  • dezagregasera
  • silabatzie: de-za-gre-ga, dez-a-gre-ga info
verb (V205)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezagrega
  • dezagregare
  • dezagregat
  • dezagregatu‑
  • dezagregand
  • dezagregandu‑
 singular plural
— —
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • dezagregheaza
 (sa)
  • dezagregheze
  • dezagrega
  • dezagrega
  • dezagregase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • dezagregheaza
 (sa)
  • dezagregheze
  • dezagregau
  • dezagregara
  • dezagregasera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

dezagregaverb

  • 1. (Despre corpuri) A se desface in partzile constitutive. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: desface antonime: agrega
    • format_quote Rocile se dezagrega. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Schimbarile atmosferice succesive dezagrega rocile. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.