9 definiții pentru despăturire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESPĂTURÍRE, despăturiri, s. f. Acțiunea de a despături și rezultatul ei. [Var.: despăturáre s. f.] – V. despături.
DESPĂTURÍRE, despăturiri, s. f. Acțiunea de a despături și rezultatul ei. [Var.: despăturáre s. f.] – V. despături.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
despăturire sf [At: LB / V: ~rare / Pl: ~ri / E: despături] 1-3 Desfacere a unei hârtii, pânze etc. ce a fost (împăturită), (îndoită sau) mototolită Si: despăturit1 (1-3). 4 (Trs) Desfacere a paielor din snop Si: despăturit1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPĂTURÍRE, despăturiri, s. f. (Și în forma despăturare) Acțiunea de a despături. – Variantă: despăturáre s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPĂTURÁRE s. f. v. despăturire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPĂTURÁRE s. f. v. despăturire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DESPĂTURÁRE s. f. v. despăturire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
despăturare sf vz despăturire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
despăturíre s. f., g.-d. art. despăturírii; pl. despăturíri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
despăturíre s. f., g.-d. art. despăturírii; pl. despăturíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESPĂTURÍRE s. desfacere, dezdoire. (~ unei coli de hârtie.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESPĂTURIRE s. desfacere, dezdoire. (~ unei coli de hîrtie.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
despăturire, despăturirisubstantiv feminin
etimologie:
- despături DEX '98 DEX '09