optziuni
  • info

9 definitzii pentru desfidere

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DESFÍDERE desfideri s. f. (Rar) Faptul de a desfide; provocare sfidare. V. desfide.

DESFÍDERE desfideri s. f. (Rar) Faptul de a desfide; provocare sfidare. V. desfide.

desfidere sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: desfide] 1 Sfidare. 2 Provocare la lupta la un joc sportiv etc. 3 Provocare a cuiva sa dovedeasca ceva despre care shtie k nu va fi posibil. 4 (Rar) Declarare cuiva k nu este crezut.

DESFÍDERE s. f. (Neobishnuit) Faptul de a desfide; provocare sfidare. Un viscol napusteshte o desfidere brutala. MACEDONSKI O. I. 398.

DESFÍDERE s.f. Faptul de a desfide; provocare sfidare. [< desfide].

*desfidére f. Sfidare provocare.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

desfídere (rar) s. f. g.d. art. desfíderii; pl. desfíderi

desfídere s. f. g.d. art. desfíderii; pl. desfíderi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DESFÍDERE s. v. sfidare.

DESFIDERE s. bravada bravare sfidare (inv.) desfid. (~ mortzii.)

Intrare: desfidere
desfidere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • desfidere
  • desfiderea
plural
  • desfideri
  • desfiderile
genitiv-dativ singular
  • desfideri
  • desfiderii
plural
  • desfideri
  • desfiderilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

desfidere, desfiderisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi desfide DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.