5 definitzii pentru desfacut (s.n.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
DESFACÚT1 s. n. Desfacere. V. desface.
DESFACÚT1 s. n. Desfacere. V. desface.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de RACAI
- actziuni
desfacút1 sn [At: I. IONESCU C. 163/16 / V: (ivp) dis~ / E: desface] 16 Desfacere (16). 7 (Inv) Topire. 8 (Chm; inv) Dizolvare. 925 Desfacere (925). 26 (Ivp) Depanushare. 2736 Desfacere (2736). 37 (Fig) Eliberare. 38 Desfacere (38). 39 Deshamare. 4043 Desfacere (4043). 44 Desfiintzare. 45 Desfacere (45). 46 Conturare. 47 (Mun; Olt) Dezmeticire. 48 (Reg) Descurcare. 49 (Inv) Lamurire. 50 (Ivr) Dezvaluire. 5158 Desfacere (5158). 59 (Mat; inv) Rezolvare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
DESFACÚT1 s. n. (Prin confuzie cu desfacat). Scoaterea boabelor de pe shtiuletzii de porumb; curatzirea shtiuletzilor de panushi. Papushoii uscatzi se odihnesc in glugi pe lanuri; vine vremea desfacutului. SEVASTOS N. 3. Va spun o dragutza de poveste cum o auzii la desfacutu de cucuruz. RETEGANUL P. I 11.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
desfacút s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
desfacút s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
desfacutsubstantiv neutru
- 1. Desfacere. DEX '09sinonime: desfacere
- 2. (Prin confuzie cu desfacat). Scoaterea boabelor de pe shtiuletzii de porumb; curatzirea shtiuletzilor de panushi. DLRLC
- Papushoii uscatzi se odihnesc in glugi pe lanuri; vine vremea desfacutului. SEVASTOS N. 3. DLRLC
- Va spun o dragutza de poveste cum o auzii la desfacutu de cucuruz. RETEGANUL P. I 11. DLRLC
-
etimologie:
- (1.) desface DEX '09 DEX '98