11 definiții pentru descurajant
din care- explicative (6)
- morfologice (2)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCURAJÁNT, -Ă, descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant.
descurajánt, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr décourageant] Descurajator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCURAJÁNT, -Ă, descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant.[1]
- în edițiile 1998, 2009, 2012 lipsește adj. — cata
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
DESCURAJÁNT, -Ă adj. Care descurajează, descurajator; demoralizant, deprimant. [Cf. fr. décourageant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCURAJÁNT, -Ă adj. care descurajează; demoralizant, deprimant. (după fr. décourageant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DESCURAJÁNT ~tă (~ți, ~te) v. DESCURAJATOR. /a descuraja + suf. ~ant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
descurajánt adj. m., pl. descurajánți; f. descurajántă, pl. descurajánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
descurajánt adj. m., pl. descurajánți; f. sg. descurajántă, pl. descurajánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESCURAJÁNT adj. 1. v. descurajator. 2. v. dezolant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESCURAJANT adj. 1. demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajator, (fig.) demobilizator. (O situație, o stare sufletească ~.) 2. demoralizant, deprimant, dezolant, mohorît, posomorît, trist, (rar) dezolator, posac. (Un peisaj ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Descurajant ≠ încurajant, încurajator
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
descurajant, descurajantăadjectiv
- 1. Demoralizant, deprimant, descurajator, dezolant. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: demoralizant deprimant descurajator dezolant antonime: încurajant încurajator
etimologie:
- Descuraja + sufix -ant. DEX '98 DEX '09