optziuni
  • info

15 definitzii pentru deprima

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

DEPRIMÁ deprím vb. I. Tranz. A provoca (cuiva) o stare de depresie sau de descurajare; a mahni a intrista a descuraja (pe cineva). Din fr. déprimer.

deprima vt [At: I. TEODOREANU M. II 325 / Pzi: deprím / E: fr déprimer] A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare Si: a mahni a intrista a descuraja.

DEPRIMÁ deprím vb. I. Tranz. A provoca (cuiva) o stare de depresiune sau de descurajare; a mahni a intrista a descuraja (pe cineva). Din fr. déprimer.

DEPRIMÁ deprím vb. I. Tranz. A produce (cuiva) o stare de depresiune; a mihni a intrista a descuraja (pe cineva). La deprimat moartea mamei lui.

DEPRIMÁ vb. I. tr. refl. A (se) mahni a (se) intrista a (se) descuraja. [P.i. deprím. / < fr. déprimer cf. it. deprimere].

DEPRIMÁ vb. tr. a provoca cuiva o depresiune (4) a mahni a intrista a dezola. (< fr. déprimer lat. deprimere)

A DEPRIMÁ deprím tranz. (persoane) A aduce in stare de depresiune; a dezola. /<fr. déprimer

deprimà v. 1. a produce o depresiune: loviturile deprima oasele craniului; 2. fig. a cauta sa depretzieze a injosi: a deprima virtutea.

*deprím a á v. tr. (fr. déprimer d. lat. déprimo primere care vinde d. prémere a apesa. V. comprim). Las in jos turtesc: ploile deprimase terenu. Fig. Descurajez intristez: moartea tataluĭ luĭ il deprimase.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

deprimá (a ~) (depri) vb. ind. prez. 3 depríma

deprimá vb. (sil. pri) ind. prez. 1 sg. deprím 3 sg. shi pl. depríma

deprim.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

DEPRIMÁ vb. v. descuraja.

DEPRIMA vb. a (se) demoraliza a (se) descuraja (fig.) a (se) demobiliza. (Sa ~ de tot.)

A deprima ≠ a imbarbata a incuraja

Intrare: deprima
  • silabatzie: de-pri-ma info
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • deprima
  • deprimare
  • deprimat
  • deprimatu‑
  • deprimand
  • deprimandu‑
 singular plural
  • deprima
  • deprimatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • deprim
 (sa)
  • deprim
  • deprimam
  • deprimai
  • deprimasem
a II-a (tu)
  • deprimi
 (sa)
  • deprimi
  • deprimai
  • deprimashi
  • deprimaseshi
a III-a (el, ea)
  • deprima
 (sa)
  • deprime
  • deprima
  • deprima
  • deprimase
plural I (noi)
  • deprimam
 (sa)
  • deprimam
  • deprimam
  • deprimaram
  • deprimaseram
  • deprimasem
a II-a (voi)
  • deprimatzi
 (sa)
  • deprimatzi
  • deprimatzi
  • deprimaratzi
  • deprimaseratzi
  • deprimasetzi
a III-a (ei, ele)
  • deprima
 (sa)
  • deprime
  • deprimau
  • deprimara
  • deprimasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

deprima, deprimverb

etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.