dependént, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. I, 241/25 / V: (înv) ~dínte / Pl: ~nți, ~e / E: fr dépendant] 1 Care depinde (de cineva sau ceva). 2 Care nu este autonom.

DEPENDÉNT, -Ă, dependenți, -te, adj. Care depinde, care atîrnă (de cineva sau ceva); (despre țări) lipsit de autonomie economică sau politică, stăpînit și exploatat de alt stat. Mișcarea de eliberare a popoarelor din țările dependente și coloniale.

DEPENDÉNT, -Ă adj. Care depinde (de cineva, de ceva); subordonat, supus, în stare de dependență economică sau politică. [< fr. dépendant].

DEPENDÉNT, -Ă adj. care depinde (de cineva, de ceva). (< fr. dépendant)

DEPENDÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care depinde (de ceva sau de cineva); în stare de dependență; subordonat. 2) (despre state, teritorii) Care este lipsit de autonomie (economică sau politică); lipsit de independență. /<fr. dépendent

dependent a. ce depinde.

*dependént, -ă adj. (lat. dépendens, -éntis). Care depinde de altu, subordonat, supus: semănăturile-s dependente de ploaĭe, Pocuția era dependentă de Moldova.

dependént adj. m., pl. dependénți; f. dependéntă, pl. dependénte

dependént adj. m., pl. dependénți; f. sg. dependéntă, pl. dependénte

DEPENDÉNT adj. 1. subordonat, supus. (O țară ~.) 2. v. subordonat.

DEPENDENT adj. 1. subordonat, supus. (O țară ~.) 2. (GRAM.) secundar, subordonat. (Propoziție ~.)

Dependent ≠ autonom, independent, liber, neatârnat, nedependent, slobod, suveran

DEPENDÉNT, -Ă adj. (< fr. dépendant): în sintagmele interjecție dependentă, monem dependent, morfem dependent, parte de propoziție dependentă și propoziție dependentă (v.).

ROSS DEPENDENCY (Teritoriul dependent Ross) [ros dipéndənsi], terit. în Antarctica, între Polul Sud și c. 60° lat. S, între 160° long. E și 150° long. V; 744 mii km² (din care 414 mii km² pe continent). Include ins. Balleny, Ross, Scott, Coulman, țărmurile M. Ross (pen. King Edward VII și parte din Victoria Island) și ins. Roosevelt în zona ghețarului de șelf Ross. Administrat din 1923 de Noua Zeelandă.