demonstrare sf [At: BALCESCU M. V. 2 / Pl: ~rari / E: demonstra] 1 Dovedire convingatoare prin argumente probe materiale ratzionamente logice exemple concrete a adevarului sau falsitatzii unei afirmatzii al unui fapt etc. Si: demonstrat¹ (1). 2 Dovedire prin calcule shi ratzionamente a adevarului unei teoreme unei formule etc. Si: demonstrat¹ (2). 3 Ilustrare a ceva prin exemple Si: demonstrat¹ (3). 4 Exprimare a unor sentimente a atashamentului fatza de o idee prin conduita prin fapte Si: demonstrat¹ (4). 5 Manifestatzie a unei multzimi de oameni Si: demonstrat¹ (5).

DEMONSTRÁRE demonstrari s. f. Actziunea de a demonstra shi rezultatul ei; dovedire cu exemple argumentare. Locul in care a fost construita cetatea e un teribil punct strategic ale carui virtutzi nau nevoie de demonstrare. BOGZA C. O. 213. La o lectzie de filologie insotzita de demonstrari la tabla Manolash se gasi fatza in fatza cu colega lui. GALACTION O. I 625.

DEMONSTRÁRE s.f. Actziunea de a demonstra shi rezultatul ei; dovedire argumentare. [< demonstra].

demonstráre s. f. g.d. art. demonstrắrii; pl. demonstrắri

demonstráre s. f. g.d. art. demonstrarii; pl. demonstrari

DEMONSTRÁRE s. 1. v. confirmare. 2. argumentare argumentatzie. (O ~ temeinica a ideilor sale.) 3. explicare explicatzie. (~ unei teoreme.)

DEMONSTRARE s. 1. adeverire aratare atestare certificare confirmare demonstratzie dovedire intarire probare proba (livr.) coroborare. (~ celor aratate.) 2. argumentare argumentatzie. (O ~ temeinica a ideilor sale.) 3. explicare explicatzie. (~ unei teoreme.)