demonstrá [At: HELIADE O. I 477 / V: (inv) ~mun~ ~mus~ / Pzi: ~réz (rar) ~ónstru / E: fr démonstrer lat demonstrare] 1 vt A dovedi in mod convingator prin argumente probe materiale ratzionamente logice exemple concrete adevarul sau falsul unei afirmatzii al unui fapt etc. 2 vt A face dovada prin calcule shi ratzionamente a adevarului exprimat intro formula etc. 3 vt A ilustra ceva prin exemple. 4 vt A exprima sentimente atashamentul fatza de o idee prin conduita prin fapte. 5 vi (D. multzimi de oameni) A manifesta.

DEMONSTRÁ demonstrez vb. I. 1. Tranz. A arata intrun mod convingator prin argumente sau prin exemple concrete adevarul (sau neadevarul) unei afirmatzii al unui fapt etc.; a dovedi a proba a invedera ceva prin argumente logice. [Ii] demonstrase k nu era ceshi inchipuia. CARAGIALE O. III 13. Misia istoriei este a ne arata a ne demonstra aceasta transformatzie continua aceasta mishcare progresiva a omenirii. BALCESCU O. II 10. ♦ A face dovada adevarului exprimat printro teorema. 2. Intranz. A lua atitudine pentru sau impotriva unui fapt a unei masuri sau a unei actziuni; a participa la o demonstratzie a manifesta. Manifestantzii au demonstrat pentru pace.

DEMONSTRÁ vb. I. tr. A dovedi adevarul (sau neadevarul) unei afirmatzii pe cale de ratzionament sau prin exemple concrete. 2. intr. A lua parte la o demonstratzie; a manifesta a arata ceva prin semne exterioare. [< lat. demonstrare cf. fr. démontrer].

DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arata in mod convingator pe cale de ratzionament sau prin exemple concrete (ne)adevarul unei afirmatzii. ◊ a dovedi prin calcule shi ratzionamente adevarul exprimat intro teorema intrun enuntz. II. intr. a lua parte la o demonstratzie; a manifesta a arata ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare dupa fr. démontrer /II/ rus. demonstrirovati)

A DEMONSTRÁ¹ ~éz tranz. A adeveri prin ratzionament sau prin fapte concrete; a dovedi; a proba; a atesta; a arata. /<fr. démontrer lat. demonstrare

A DEMONSTRÁ² ~éz intranz. A participa la o demonstratzie. /<fr. démontrer lat. demonstrare

demonstrà v. 1. a proba intr’un mod evident; 2. a preda o lectziune aratand lucrul de care se vorbeshte.

*demonstréz v. tr. (lat. demonstrare. V. mustru monitor). Probez inlaturind orĭce indoĭala: Newton a demonstrat legea gravitatziuniĭ. Arat denot: rosheatza demonstreaza rushinea. Explic aratind obĭectu despre care vorbesc. Rar demonstru shtri stra.

demonstrá (a ~) vb. ind. prez. 3 demonstreáza

demonstrá vb. ind. prez. 1 sg. demonstréz 3 sg. shi pl. demonstreáza

DEMONSTRÁ vb. 1. v. confirma. 2. a dovedi a indica a proba (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitura.) 3. v. manifesta. 4. a argumenta a dovedi a intari a proba a sustzine. (SHia ~ temeinic ideile.) 5. a arata a explica a expune. (A ~ o teorema.) 6. a manifesta. (Masele ~.) 7. a etala. (SHia ~ din plin cunoshtintzele.)

DEMONSTRA vb. 1. a adeveri a arata a atesta a certifica a confirma a dovedi a intari a marturisi a proba a sprijini a stabili a sustzine (livr.) a corobora (inv. shi reg.) a probalui (inv.) a incredintza a marturi a probui. (Toate ~ cele spuse.) 2. a dovedi a indica a proba (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitura.) 3. a arata a dovedi a manifesta a vadi. (~ reale aptitudini pentru...) 4. a argumenta a dovedi a intari a proba a sustzine. (SHia ~ temeinic ideile.) 5. a arata a explica a expune. (A ~ o teorema.) 6. a manifesta. (Masele ~.) 7. a etala. (SHia ~ din plin cunoshtintzele.)