7 definiții pentru demolare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEMOLÁRE, demolări, s. f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V. demola.
DEMOLÁRE, demolări, s. f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. – V. demola.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
demolare sf [At: CONTEMP., S. II, 1975, nr. 1494, 9/4 / V: (înv) ~lire~, ~ațiune / Pl: ~lări / E: demola] 1 Dărâmare a unei construcții sau a unui element de construcție (desfăcând piesă cu piesă), în vederea amplasării unei construcții noi, unei amenajări de utilitate publică etc. Si: demolat1 (1), (înv) demolițiune (1). 2 (Fig) Distrugere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEMOLÁRE s.f. Acțiunea de a demola și rezultatul ei; dărâmare, demolițiune. [< demola].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
demoláre s. f., g.-d. art. demolắrii; pl. demolắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
demoláre s. f., g.-d. art. demolării; pl. demolări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEMOLÁRE s. dărâmare. (~ a unei biserici.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Demolare ≠ construire, zidire
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
demolare, demolărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a demola și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: demolițiune dărâmare antonime: construire zidire
etimologie:
- demola DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.